Fitoterapia şi asteniile de primăvară
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
La ieşirea din iarnă, din cauza alimentaţiei în care predomină carnea, dar şi a consumului insuficient de vitamine şi minerale, multe persoane mai sensibile şi anemice manifestă o stare generală anormală, cu semne de astenie fizică şi nervoasă în grade diferite * Vă prezentăm astăzi remediile naturiste necesare în tratarea acestei stări.
Pe lângă avitaminoze, în declanşarea asteniilor de primăvară mai intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infecţioase cronice, hepatobiliare, intoxicaţii ale sângelui, parazitoze, boli neurologice şi diverse afecţiuni canceroase. Ca factori externi agresivi, cu rol în declanşarea asteniei, pot fi menţionaţi: şocurile mari de temperatură, la trecerea de la iarnă la primăvară, suprasolicitările nervoase la început de sezon, aerul viciat din locuinţe insuficient aerisite în timpul iernii, lumina redusă din case, poluarea din mediul de viaţă şi de activitate, precum şi eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depăşesc posibilităţile individuale de rezistenţă şi de acomodare.
Primele semne de astenie Citeste tot articolul
Read Full Post | Make a Comment ( 1 so far )Sănătate cu iarba îngerilor
Articol publicat in ziarul Lumina din 27.08.2007.
Angelica sau iarba îngerilor este planta care a fost cultivată în grădinile mănăstirilor încă din Evul Mediu, fiind recomandată pentru proprietăţile sale medicinale şi condimentare şi pentru aroma deosebit de plăcută, cu gust dulce-amărui. Multiplele mijloace de vindecare a bolilor fizice şi psihice cu ajutorul preparatelor din angelica arată valoarea deosebită a darului pe care îngerii l-au oferit oamenilor spre păstrarea sănătăţii. Orice gospodar este îndemnat să-şi cultive în grădina proprie această „iarbă a îngerilor“ sau „iarba Sfântului Spirit“ şi va avea o farmacie a casei permanent deschisă.
Cunoscută sub denumirile de angelică, aglică, antonică, anghelină şi buchiniş, planta cuprinde circa 50 de specii, dintre care cea mai valoroasă este Angelica archangelica a cărei denumire de gen vine de la cuvântul latin angelus – înger, iar denumirea de specie, din combinaţia dintre cuvântul grecesc arho-primul şi aggelos – înger, ducând la credinţa că a fost adusă pe pământ de un înger şi recomandată oamenilor pentru păstrarea sănătăţii.
În Evul Mediu, angelica era considerată un adevărat panaceu pentru multe suferinţe fizice şi psihice care se puteau vindeca sub ocrotirea îngerilor protectori. Însăşi denumirea ştiinţifică ar fi legată de un vis al unui om sfânt, care ar fi trăit în Evul Mediu şi căruia i-a apărut Sfântul Mihail şi i-a arătat planta care va putea vindeca molima de ciumă din localitate. Într-adevăr, toţi bolnavii care ţineau în gură o bucată din rădăcina Sfântului-Spirit, deveneau imuni la această boală foarte contagioasă.
Din amintiri transmise de la generaţie la generaţie, se spune că „iarba îngerilor“ a salvat de la moarte un mare oraş european bântuit în secolul al VII-lea de o epidemie de ciumă.
Multe secole la rând , s-a crezut că angelica ar avea virtuţi magice, fiind folosită contra farmecelor şi a deochiului. Mamele aveau grijă să pună rădăcini de angelica în scăldătoarea copiilor bolnavi, având forţa de a chema îngerul păzitor la capul copilului care se va însănătoşi curând.
În legendele românilor era cunoscut că Pintea, haiducul din munţii Maramureşului, cunoştea forţa de tămăduire pe care o are „iarba îngerilor“ şi consuma palincă cu angelica, pentru a fi ferit de ciumă şi holeră, de supărări, sminteală, lingori şi de gloanţele duşmanilor. Tot în Transilvania exista convingerea că o înghiţitură de palincă, cu macerat din seminţe, tulpini sau rădăcini de angelică, poate să vindece bolile de stomac, răcelile, gripele, reumatismul şi depresia psihică apărută pe vreme mohorâtă, cu ploaie, iar bătrânii căpătau vigoarea tinereţii. Continuare …
Read Full Post | Make a Comment ( Comentarii închise la Sănătate cu iarba îngerilor )Astenia de primăvară, „vlăguiala” de la începutul verii
Articol publicat in ziarul Evenimentul din 17.05.2007.
Este cunoscută legătura între factorii climatici şi starea de sănătate a organismului uman, iar schimbarea anotimpurilor presupune diverse modificări climaterice care au urmări negative asupra funcţionării diverselor sisteme din corpul omenesc.
Caracterizată printr-o oboseală fizică şi psihică, printr-o scădere a elanului vital, cu tendinţa diminuării activităţii, această stare de „vlăguială” generală, care prezintă exact caracteristicile asteniei, apare la trecerea de la temperaturile mai scăzute ale lunilor martie şi aprilie la canicula din mijlocul zilelor de mai. Acum, cînd parcă nu mai există primăvară, cînd trecerea de la temperaturile scăzute la cele ridicate, toride chiar, se face aproape instantaneu, din iarnă intrînd direct în mijlocul verii, astenia îşi face simţită prezenţa la mult mai multe persoane decît în trecut.
Omul, ca fiinţă bio-psiho-socială, este integrat în mediul natural şi este direct influenţat de acesta. Schimbările climatice aduc automat schimbări în homeostazia, în echilibrul organismului, atît în plan corporal, cît şi psihic. În această categorie se înscriu trecerile de la un anotimp la altul, în rîndurile cărora secvenţa iarnă-primăvară ocupă un loc deosebit.
După o perioadă lungă de absenţă a căldurii, cînd organismul este nevoit să consume mai mult decît să asimileze, natura trece la o revigorare a întregii vieţi, iar acest lucru va cere din partea omului o modificare a economiei organismului. Această schimbare se produce cu unele perturbări în echilibrul bio-psihic, dînd naştere la aşa-numita astenie de primăvară.
După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Vasile Chiriţă, director medical al Spitalului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, este vorba de un ansamblu de simptome caracterizat printr-o oboseală cronică avînd tentă predominant psihică (epuizare şi lipsă de mobilizare spre diferite activităţi), prin modificări de somn (adormire dificilă, caracter neodihnitor al repausului hipnic), prin iritabilitate (o stare nedefinită de încordare, de tensiune, cu incapacitate de relaxare) şi chiar prin dureri de cap cu localizare difuză şi cu caracter de apăsare: „Această tulburare este un caz particular al neurasteniei şi este cauzată de adaptarea lentă a organismului, a sistemului nervos, de la o perioadă de consum energetic spre una de asimilare. Statisticile arată că 20-30 la sută din populaţia adultă prezintă insomnii, acestea constituind simptomul cel mai deranjant al neurasteniei. De altfel, de aici decurg 45 la sută dintre accidentele rutiere şi 50 la sută dintre accidentele de muncă. La originea acestor simptome se află şi deficitul în diverse vitamine, a căror carenţă se explică prin lipsa aportului de fructe şi legume proaspete din perioada sezonului rece”.
Astenia de primăvară este un fenomen natural, care apare în fiecare an şi care poate fi mai intensă sau mai atenuată în funcţie de starea de uzură a organismului. „Un regim de viaţă echilibrat, cu respectarea alternanţei somn-veghe previne o stare de oboseală suplimentară. De asemenea, aportul vitaminic suplimentar este o atitudine judicioasă, care atenuează simptomele asteniei. La acestea se adaugă, bineînţeles, trecerea cît mai precoce, la începutul primăverii, spre alimentaţia bogată în vegetale. În concluzie, printr-un regim de viaţă şi un regim alimentar adecvate, printr-un echilibru judicios între efort şi repaus, efectele asteniei de primăvară pot fi diminuate şi depăşite cu uşurinţă”, ne-a mai spus dl dr. Chiriţă.
Deoarece, primăvara, organismul este epuizat, lipsit de vitalitate şi forţă din cauza carenţelor alimentare (iarna se consumă multe alimente conservate, cu un aport redus de vitamine şi săruri minerale), oricine se resimte odată cu venirea anotimpului cald. „Dacă în cazul oamenilor sănătoşi, starea de oboseală, de astenie fizică sau mintală este abia simţită, există şi persoane cu o constituţie fizică mai anemică, pentru care venirea primăverii echivalează cu starea de oboseală accentuată, de inadecvare. Pe fondul acestei stări, unele boli pot recidiva, cum este cazul ulcerului gastro-duodenal, iar altele se pot agrava, ca de exemplu, nevrozele sau psihozele”, ne-a spus dl dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru.
Astenia nu este aceeaşi cu oboseala după un efort fizic sau intelectual, ci apare în urma unei diminuări profunde a resurselor energetice din organism. În acest caz, cele mai mici eforturi epuizează resursele fizice, iar starea sufletească ce însoţeşte astenia este modificată în sensul iritabilităţii, indispoziţiei şi nesiguranţei. „Desigur că astenia de primăvară apare şi din cauze externe. Primăvara, mecanismele psihologice ale fiinţei umane se schimbă. Ne adaptăm la alt stil de viaţă, ne îmbrăcăm altfel, ne bucurăm de venirea căldurii, de razele soarelui, ba chiar ne comportăm diferit. Intervine o readaptare a organismului la mediul extern, iar faptul că starea de anemie specifică asteniei de primăvară apare şi ca o consecinţă a influenţei astrelor, a Lunii în special, asupra noastră, este incontestabil”, a adăugat dl dr. Crumpei.
Chiar dacă manifestările asteniei sînt neplăcute, ele nu trebuie să ne sperie, pentru că pot fi combătute printr-o activitate cît mai variată şi printr-o alimentaţie cu aport de vitamine şi minerale. Totuşi, nu trebuie să i se atribuie asteniei de primăvară toate eventualele dezechilibre ce se pot resimţi în această perioadă. Cu alte cuvinte, este necesară o atitudine flexibilă faţă de propria sănătate, fără complicarea subiectivă a fenomenelor resimţite. Este bine de ştiut că, în această perioadă, pot să apară şi viroze ale căror simptome sînt asemănătoare celor prezentate în cazul asteniei.
Remedii care previn şi combat astenia de primăvară
Pentru combaterea asteniei de primăvară nu există medicamente. Ce s-ar putea prescrie pentru căscat, moleşeală şi somnolenţă? După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, pentru a combate aceste stări, alături de o remineralizare şi o revitaminizare a organismului prin consumul ridicat de fructe şi mai ales de urzici şi spanac, fitoterapia ne oferă un ajutor formidabil. Printre alimentele care ajută organismul uman să depăşească această stare de oboseală, întărindu-l şi avînd un aport considerabil de minerale şi vitamine se numără carnea (în special cea de vită), gălbenuşul de ou, cerealele, spanacul, măcrişul (stevia), pătrunjelul, varza, hreanul, sfecla roşie, morcovul, prazul, merele, măslinele, ciupercile şi nucile. Persoanele obosite, nervoase, cele care suferă de reumatism, gută, boli cardiovasculare, constipaţie sau celulită vor beneficia de incontestabile foloase utilizînd oricare dintre următoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru de apă), din flori de coada soricelului sau cimbrişor. Pentru o cură eficace, se recomandă ingerarea zilnică a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 săptămîni. Pentru îndepărtarea asteniei mai este indicată, zilnic, o cană cu vin de flori de salcîm (20 g flori infuzate într-un litru de vin roşu).
• Busuiocul combate eficient căderile de energie vitală şi intelectuală. Este un tonic şi un energizant cît se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid care opreşte toate procesele de uzură din organism, destul de accelerate în această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărîmarea inflorescenţei şi apoi cernerea ei, cîte 4 linguriţe/zi luate cu apă, timp de două săptămîni – este de preferat ca înainte de înghiţire să se ţină sub limbă timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducînd în acelaşi timp sensibilitatea la stres.
Eficient este şi maceratul obţinut prin ţinerea busuiocului în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se filtrează şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol.
• Contra asteniei şi a stării de slăbiciune se mai poate prepara o tinctură din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat şi un pahar de apă. Se amestecă şi se lasă la macerat 10 zile, după care se strecoară, se pune în sticle închise ermetic şi se păstrează la întuneric. Se ia cîte o linguriţă, de 3‑4 ori/zi, înainte cu jumătate de oră de mesele principale. Efectul psihostabilizant al măghiranului se poate obţine prin luarea pe nemîncate a cîte unei linguri de pulbere, care, înainte de a fi înghiţită cu apă, se ţine sub limbă timp de 10 minute.
• Foarte eficient în combaterea asteniei este şi ceaiul de măghiran (2-3 linguriţe plantă/o cană de apă, infuzie în apă clocotită timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obţine prin ţinerea plantei în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore, urmată de filtrare.
Read Full Post | Make a Comment ( Comentarii închise la Astenia de primăvară, „vlăguiala” de la începutul verii )Remedii naturale contra asteniei de primăvară
Articol publicat in ziarul Evenimentul din 30.03.2006.
De cîteva zile, soarele şi temperaturile ceva mai ridicate ne răsfaţă, parcă încercînd să ne convingă că a venit, cu adevărat, primăvara. Dacă în aceste zile de început al unui nou anotimp ne simţim parcă mai înveseliţi de renaşterea naturii, nu putem uita că primăvara aduce şi neplăcerile caracteristice asteniei. Ce medicamente s-ar putea prescrie pentru căscat, moleşeală şi somnolenţă? În lipsa medicamentelor, pentru a combate aceste neplăceri, fitoterapia ne oferă un ajutor formidabil.
Aport natural de vitamine şi minerale
Printre alimentele care ajută organismul uman să depăşească starea de oboseală specifică asteniei de primăvară, întărindu-l şi avînd un aport considerabil de minerale şi vitamine, se numără cerealele (grîu germinat), spanacul, urzicile, sfecla roşie, morcovul, prazul, merele, fructele de cătină albă, măslinele, ciupercile şi nucile. Persoanele obosite, nervoase vor beneficia de incontestabile foloase utilizînd oricare dintre următoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru apă), din flori de coada şoricelului sau cimbrişor. O cură eficace se obţine prin ingerarea zilnică a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 săptămîni.
Pentru îndepărtarea asteniei mai este indicată, zilnic, o cană cu vin de flori de salcîm (20 g flori infuzate într-un litru de vin roşu). Ca sucuri cu proprietăţi tonice şi vitaminice, foarte bun este un amestec din sucuri de legume şi fructe (2-3 morcovi, 1 lămîie, 1 portocală, 3-4 mere, 1 lingură miere de albine şi 10 g drojdie de bere). De asemenea, efecte deosebite are vinul tonic obţinut din o parte 500 ml amestec sirop de afine, de coacăze negre şi de cătină albă, la care se adaugă şi tinctură de genţiană şi o altă parte de 500 ml vin roşu.
Pulberea de busuioc înviorează organismul
Alături de o remineralizare şi o revitaminizare a organismului, fitoterapia ne oferă un ajutor formidabil în combaterea asteniei, plantele recomandate fiind busuiocul, rozmarinul şi măghiranul. După cum ne-a spus dl prof. dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, coordonator al Centrului Aroma din Iaşi, busuiocul este un tonic şi un energizant cît se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid care opreşte toate procesele de uzură din organism, destul de accelerate în această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărîmarea inflorescenţei şi apoi cernerea ei, cîte 4 linguriţe/zi luate cu apă, timp de două săptămîni – este de preferat ca înainte de înghiţire să se ţină sub limbă timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducînd, în acelaşi timp, sensibilitatea la stres. Combate eficient căderile de energie vitală şi intelectuală. Eficient este şi maceratul la rece obţinut prin ţinerea busuiocului în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol.
Rozmarinul şi măghiranul au efect psihostabilizant
Contra asteniei şi a stării de slăbiciune care apare în acest caz se mai poate prepara o tinctură din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat şi un pahar de apă. Se amestecă şi se lasă la macerat 10 zile, după care se strecoară şi se păstrează la întuneric, în sticle închise ermetic. Se ia cîte o linguriţă, de 3‑4 ori/zi, înainte de masă. Efectul psihostabilizant al rozmarinului se poate obţine şi prin consumarea, dimineaţa, pe nemîncate, a cîte unei linguri de pulbere, care, înainte de a fi înghiţită cu apă, se ţine sub limbă timp de 10 minute.
Foarte eficient în combaterea asteniei este şi ceaiul de măghiran (2-3 linguriţe plantă/o cană de apă, infuzie în apă clocotită timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obţine prin ţinerea plantei în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore.
Un tratament foarte simplu în caz de astenie constă în consumarea zilnică a 8-10 tije crude de la florile de păpădie.
Cu efecte foarte bune se poate prepara un amestec din flori de tei, şovîrv, păpădie, talpa gîştei şi cimbru – zilnic, 2 ceaiuri îndulcite cu miere. În paralel, spune dl prof. Milică, se vor lua cîte 30 de picături, de 2 ori/zi, din tinctură de valeriană şi tinctură de păducel, în părţi egale.
Din nou despre astenia de primavara
Articol publicat in ziarul Evenimentul din 25.04.2002.
Dupa cit de friguroasa a fost prima jumatate a acestei primaveri, se poate spune ca acum, la sfirsit de aprilie, abia iesim din iarna. Astenia, de care tocmai credeam ca am scapat dupa o saptamina insorita de martie, a revenit odata cu frigul pentru a se manifesta acut in aceste zile calduroase. Trecerea la caldura se face iarasi greoi, adaptabilitatea fiind una de soc, atit in ce priveste temperatura aerului cit si presiunea atmosferica. Pe linga acesti factori externi cu rol determinant in declansarea asteniei mai intervin si unii factori interni, cum ar fi avitaminozele, complexul de boli infectioase cronice, boli neurologice, parazitoze si chiar boli de singe.
Simptomele caracteristice asteniei sint insomnia si somnul agitat, superficial, din care bolnavul se trezeste dimineata foarte devreme, dar mai obosit decit la culcare. Oboseala persista si in timpul zilei, fara sa dispara prin repausul obisnuit. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizari occipitale, mai accentuate dimineata. Bolnavul prezinta stari de nevroze, irascibilitate, tulburari psihice, depresii, apatie, slabirea memoriei si chiar reactii de melancolie. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizica si psihica.
Terapia naturista recomanda, in primul rind, plante medicinale cu actiuni tonice, sedative, antidepresive, bogate in vitamine si in saruri minerale. Pe linga pulberea de busuioc (inflorescenta sfarimata si apoi cernuta, cite 4 lingurite/zi luate cu apa, timp de doua saptamini – este de preferat ca inainte de inghitire sa se tina sub limba timp de 10 minute), tinctura de rozmarin (10?15 linguri de planta la un pahar cu alcool rafinat si un pahar de apa, care se amesteca si se lasa la macerat 10 zile – cite o lingurita, de 3?4 ori/zi) si ceaiul de maghiran (2-3 lingurite planta/o cana de apa, infuzie in apa clocotita timp de 15-20 minute), prof. dr. Constantin Milica, coordonatorul Centrului Aroma din Cadrul Universitatii Agronomice Iasi, ne mai recomanda un tratament foarte simplu, care consta in consumarea zilnica a 8-10 tije crude de la florile de papadie. Cu efecte foarte bune se va lua un amestec din flori de tei, sovirv, papadie, talpa gistei si cimbru, din care se prepara infuzie, consumind zilnic 2 ceaiuri indulcite cu miere. In paralel, spune dl prof. Milica, se vor lua cite 30 de picaturi, de 2 ori/zi, din tinctura de valeriana si tinctura de paducel, in parti egale.
O atentie deosebita se va acorda alimentatiei complete care sa contracareze carentele frecvente in vitaminele B, C si D, in acid linolenic si in unii aminoacizi esentiali – triptofan. Se poate apela la efectele benefice ale griului germinat, brinza de soia – tofu, seminte si ulei de in, ulei de soia, seminte de dovleac si susan, nuci, piine integrala, migdale, salate din amestec de morcov, telina, sfecla rosie, ridichi negre si varza. Se vor consuma multe fructe, mai ales mere, lamii si catina alba.
Ca sucuri cu proprietati tonice si vitaminice, prof. Milica recomanda un amestec din sucuri de legume si fructe (2-3 morcovi, 1 lamiie, 1 portocala, 3-4 mere, 1 lingura miere de albine si 10 g drojdie de bere). De asemenea, efecte deosebit de bune are vinul tonic obtinut din o parte 500 ml amestec sirop de afine, de coacaze negre si de catina alba, la care se adauga si tinctura de gentiana si o alta parte 500 ml de vin rosu.
Read Full Post | Make a Comment ( Comentarii închise la Din nou despre astenia de primavara )Astenia
La iesirea din iarna, din cauza alimentatiei predominant alcatuite din carne si a consumului insuficient de vitamine si minerale, multe persoane mai sensibile si anemice manifesta o stare generala anormala, cu semne de astenie fizica si nervoasa, in grade diferite.
Pe langa avitaminoze, in declansarea asteniilor, mai intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infectioase cronice, hepatobiliare, intoxicatii ale sangelui, parazitoze, boli neurologice si diverse afectiuni canceroase. Ca factori externi agresivi, cu rol in declansarea asteniei, pot fi mentionati: socurile mari de temperatura la trecerea de la iarna la primavara, suprasolicitarile nervoase la inceput de sezon, aerul viciat din locuinte insuficient aerisite in timpul iernii, lumina redusa din case, poluarea din mediul de viata si de activitate precum si eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depasesc posibilitatile individuale de rezistenta si de acomodare.
Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia si somnul agitat, superficial si cu vise rele, din care persoana astenica se trezeste dimineata foarte devreme mai obosita decat la culcare. Oboseala accentuata persista in cursul zilei, fara sa dispara prin repausul obisnuit. Multi elevi, studenti si salariati simt o stare generala de slabiciune, moleseala, reducerea capacitatii de concentrare si somnolenta, adormind cu capul pe masa. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizari occipitale si frontale, mai accentuate dimineata. Bolnavul prezinta stari de nervozitate, irascibilitate, neliniste, tulburari psihice cu senzatie de frica (anxietate), depresie psihica acuta, apatie, slabirea memoriei, reactii de melancolie si, uneori, tremuraturi ale membrelor si capului. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizica, o sfarseala a fortelor proprii si reducerea aproape totala a capacitatii de munca.
Astenia se accentueaza la persoanele care au trecut prin anumite evenimente negative in perioada anterioara precum si la persoanele cu o viata dezordonata, fara obiective concrete in activitatea zilnica si fara respectarea unui anumit raport intre orele de munca si de odihna. Starea astenica se acutizeaza la cei ce traiesc intr-o atmosfera incordata in familie sau la locul de munca, cu certuri, reprosuri si invinuiri, uneori gratuite. In aceasta situatie, bolnavul apeleaza, adesea, la un consum exagerat de tutun, alcool, cafea si somnifere care agraveaza starile astenice.
Tratamentele fitoterapeutice
Se apeleaza la o gama larga de plante medicinale si aromatice cu actiuni sedative, antiseptice, antispastice, antidepresive si tonifiante, bogate in vitamine si in saruri minerale.
Cel mai simplu tratament de primavara consta din consumul zilnic a 8-12 tije crude de la florile de papadie (Taraxacum officinale), care asigura o buna protectie impotriva dezechilibrelor psihice si glandulare. Se poate folosi si tinctura din radacini de papadie (15-20 picaturi de 2-3 ori pe zi, diluate in 100 ml apa) care este continuare …
Read Full Post | Make a Comment ( Comentarii închise la Astenia )
FARMACIA VERDE 