Teiul, simbolul poetului şi leac pentru boli

Posted on 29 aprilie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

În aceste zile, parcul Copou din Iaşi se încarcă cu un neegalat parfum, dulce şi îmbătător, emanat cu dărnicie de bătrânul tei din aleea centrală, de existenţa căruia s-au legat multe clipe din viaţa nemuritorului poet Eminescu şi din istoria frământată a Iaşului.

Atraşi de mireasma teiului în floare, mii şi mii de tineri şi vârstnici urcă dealul Copoului pentru a poposi pe aleile răcoroase ale parcului, la umbra tămăduitoare a arborelui ce stă de veghe de peste 200 de ani, asigurând tihna şi liniştea ieşenilor şi a întregii Moldove.

Pelerinajul anual din Parcul Copou poate fi considerat ca un preţios omagiu adus din inimile tuturor românilor marelui şi nefericitului poet, cel care, în urmă cu 118 ani, tot într-o lună iunie, şi-a găsit sfârşitul în groaznice chinuri sufleteşti şi în mari dureri fizice.

Sub teiul înmiresmat, în lumina feerică ce îi străbate coroana de frunze aplecată până aproape de pământ, ieşenii evocă amintiri duioase din vremi de mult trecute, care au creat, pentru vecie, o strânsă apropiere între sufletul poetului şi renumitul arbore secular din Copou. Legătura marelui poet cu bătrânul tei pare să se fi sudat datorită unui impuls al nostalgiei zilelor cănd tânărul student colinda pe sub teii din Berlin, pe bulevardul „Unter den Linden“ (Pe sub tei). Citeste tot articolul

Reclame
Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Teiul, simbolul poetului şi leac pentru boli )

Teiul

Posted on 26 februarie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

teiul_02.jpg  teiul_04.jpg  teiul_03.jpg 

TILIA CORDATA Mill., TILIA PLATYPHYLLOS Scop., TILIA TOMENTOSA Mnch.

Familia Tiliaceae 

Alte denumiri populare: tei pucios, tei rosu, tei paduret, tei balan, tei verde, tei bun, tei alb, tei fluturesc, teita, tei varatec. 

Descriere

Arbore cu inaltimea de 20-40 m, cu coroana globuloasa, tulpina dreapta, cilindrica, scoarta neteda, de culoare cenusie (dupa varsta de 20-30 de ani apar crapaturi longitudinale -ritidom, negricioase). Frunzele sunt mari, lung-petiolate, cordiforme, asimetrice Ia baza, cu varf ascutit, dintate pe margini, de culoare verde-inchis pe fata superioara si verde-deschis pe fata inferioara. Florile sunt galbene-aurii, grupate in inflorescente (cime), cu pedunculul concrescut de o bractee glabra in forma de Iimba, de culoare verde-galbuie. La Tilia cordata, inflorescentele au 3-16 flori, Ia T. platyphyllos au 3-7 flori, iar Ia T. tomentosa au 7-9 flori.

Inflorirea incepe in luna iunie (T. platyphyllos), fiind urmata de T. cordata (dupa 10-15 zile) si mai tarziu de T. tomentosa. 

Raspandire

Arborii se gasesc in flora spontana din toate zonele naturale ale tarii, in paduri de foioase (amestecati cu stejarul pufos si garnita), in masive compacte sau ca arbori ornamentali, izoIati pe marginea soselelor, in Iocalitati, parcuri, gradini si curti. Ca arborete pure se gasesc in nordul Dobrogei, maj frecvent Ia altitudini de 500 m. 

Organe utilizate: Flores Tillae cum et sine bracteis – inflorescente cu sau fara bractee. 

Recoltarea

FloriIe se culeg impreuna cu bractele insotitoare Ia inceputul infloririi (lunile iunie-iulie), cand florile au miros aromat de miere, gust dulceag, usor astringent si emolient, datorita unor glande nectarifere. O parte din flori pot fi in faza de boboc. Culegerea florilor se face manual, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua, Ia 1-2 zile dupa ultima ploaie. Pentru urcare in coroana arborilor se folosesc scari duble, evitand caderea, ruperea ramurilor si pastrand aspectul ornamental al coroanei.

Uscarea naturala se face Ia umbra, in strat subtire, in poduri acoperite cu tabla, soproane sau incaperi bine ventilate. Artificial se usuca Ia temperaturi sub 35°C. Coeficientul specific de uscare este 3,5 – 4 : 1. Dupa uscare, florile au miros aromat, placut si gust dulceag, mucilaginos, datorita uleiului eteric emanat de glandele nectarifere. Se pastreaza in saculeti de panza, cutii de carton sau lazi captusite cu hartie. Florile de T. cordata se pot amesteca cu cele de T. platyphyllos, dar flroile de tei argintlu (T. tomentosa) intra in amestec numai in proportie de 8%.  

Proprietati terapeutice

v      pectorale, expectorante, emoliente, antitermice, febrifuge, diuretice;

v      neurosedative, antispastice, decongestive, antiinflamatoare, calmante, diaforetice;

v      hipotensive, coronaro-dilatatoare, calmante in durerile cardiace. 

Actiuni specifice

v      boli ale aparatului respirator: bronsite cu eliminarea secretiilor, astm bronsic, tuse cronica si convulsiva, guturai, raceli, gripa cu febra, faringite, reducerea inflamatiilor gatului (datorita mucilagiilor);

v      provoaca transpiratie abundenta si scade temperatura corpului;

v      afectiuni ale sistemului nervos: insomnii cu producere de somn Iinistitor, elimina durerile de cap, ameteli, stari de nervozitate, isterie, tensiune psihica, migrene, agitatie nocturna, oboseala, surmenaj intelectual, emotivitate, anxietate;

v      afectiuni ale gurii (amigdalite, laningite, stomatite) si ale nasului (rinite);

v      combate hipertensiunea si tulburarile cardiace, insuficienta cardiaca cu edeme, ateroscleroza cu fluidizarea sangelui, palpitatii si spasme cardiace;

v      afectiuni digestive, colecistite, dischinezie biliara, indigestii, tonificarea stomacului (cand se asociaza cu musetel si menta), constipatia, hemoroizii, intoxicatiile;

v      diabet zaharat, obezitate;

v      afectiuni uro-genitale: cistite cronice, cistalgii Ia femei nevrotice si anxioase, dismenoree, bufeuri de menopauza, marirea diurezei;

v      reumatism, artrite, guta, varice, dureri musculare si de sale;

v      combate formarea ridurilor, a cearcanelor si a alopeciei. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 2 lingurite de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere sau zahar, si se beau 2-3 ceaiuri caIdute pe zi, cu efecte calmante in tuse convulsiva, bronsite, dureri de piept, raceala, stari gripale (ca sudorific), tensiune psihica si tulburari cardiace. Aceeasi infuzie, luata dupa masa, ajuta Ia digestie si Ia tonifierea stomacului. Daca se bea o cana cu 30 de minute inainte de culcare, are actiune in caz de insomnii, asigurand un somn Iinistitor.

v      Infuzie din amestec de flori de tei, flori de musetel si frunze de lamaita sau de mataciune in apa clocotita, din care se beau 2 ceaiuri (dimineata si seara) cu efecte antispasmodice in boli de ficat, vezica biliara si stomac si efecte diuretice in cistite cronice.

v      lnfuzie din amestec de tei si sunatoare, care se bea contra durerilor de inima (mai ales Ia hipertensivi), dureri de cap, ameteli si afectiuni psihice.

v      Decoct din 50-60 g de flori de tei Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau cate 500 ml pe zi, pentru combaterea greturilor in indigestii, albuminurie si reumatism.

v      Sirop de tei recomandat in indigestii si Ia eliminarea secretiilor bronsice.

v      Apa de tei din 100 g de flori + 30 ml de alcool + 70 ml de apa, din care se consuma cate 10-15 ml de 3-4 ori pe zi in inflamatii bronsice acute si cronice, faringite, stari de nervozitate Ia copii si femei. 

UZ EXTERN

v      Gargara cu infuzie din 4 linguri de flori Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15-20 de minute, se strecoara si se foloseste ceaiul cald in inflamarea amigdalelor, dezinfectarea cavitatii bucale (candidoza, stomatita, faringite), stari de neliniste, nervozitate.

v      Inhalatii cu infuzie din 5-10 flori Ia 200 ml de apa clocotita, care se incalzeste pana Ia clocot si se face inhalatia cu aburi pentru laringite, faringite si pentru combaterea ridurilor si a cearcanelor Ia ochi.

v      Bai sedative cu decoct din 500 g de flori Ia 3 litri de apa rece; se fierbe 10-15 minute si se strecoara in apa din cada de baie Ia temperatura de 37°C. Baia dureaza 20 de minute si are rol calmant general si decongestiv, mai ales Ia copii nervosi si Ia bolnavi cu tuse convulsiva si insomnie precum si regenerator in catifelarea tenului.

v      Tinctura din 10 g de flori uscate Ia 100 ml de alcool de 70°, care se macereaza 10 zile, agitand zilnic pentru uniformizare. Se strecoara si se toarna in sticle de culoare inchisa si se foloseste ca lotiune pentru frectii Ia radacina parului, stimuland cresterea firelor de par.

v      Comprese calde cu infuzie din 60-70 g de flori Ia 1 litru de apa clocotita, folosita pentru combaterea ridurilor, a cearcanelor, ochilor obositi, pentru tenurile cuperozice si cu eruptii cutanate, tinand un tifon umed timp de 10-15 minute. Compresele calde se mai pot folosi contra inflamatiilor dureroase produse de contuzii si reumatisme.

v      Cataplasme cu frunze proaspete strivite, care se pun pe furuncule, arsuri, plagi dureroase, pecingine, hemoroizi externi. 

Alte utilizari

v      Crearea de aliniamente de-a lungul soselelor, bulevardelor, strazilor si aleilor din parcuri si gradini.

v      Amenajarea gardurior vii de mare inaltime.

v      Specie melifera de mare importanta.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...