Măceşele, depozite de vitamine

Posted on 25 mai 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Lumina din 24.09.2007.

Măceşul este una dintre frumoasele podoabe ale dealurilor, fiind eficace pentru sănătatea omului, în primul rând pentru vitaminizarea organismelor slăbite şi apoi pentru prevenirea şi combaterea multor afecţiuni maladive (cardiovasculare, renale, genitale, digestive, nervoase şi pulmonare).

Legenda aminteşte despre grecii antici care susţineau că Afrodita, zeiţa frumuseţii, dragostei, căsătoriei şi a fertilităţii, era îndrăgostită de frumosul Adonis. Acest cuplu nu a fost pe placul lui Marte, zeul războiului, care o dorea pe Afrodita pentru el. Când Marte a vrut să-l omoare pe Adonis, atunci Afrodita a fugit în ajutorul iubitului ei, dar s-a înţepat într-un măceş ghimpos. Picăturile din sângele ei au căzut pe petalele alb-roze ale florilor de măceş şi astfel au apărut frumoşii trandafiri roşii şi parfumaţi.

Măceşul, cu denumirea ştiinţifică Rosa canina, aparţine de genul Rosa, cu circa 200 de specii, existente în regiunile continentale şi subtropicale ale emisferei nordice.

Dintre acestea, în România cresc 51 specii spontane sau cultivate, cea mai răspândită fiind specia spontană Rosa canina.

În ţara noastră, măceşul creşte frecvent în toate regiunile, începând de la litoralul Mării Negre până în zona montană, la altitudinea de 1.200–1.700 metri. Sub formă de arbuşti căţărători sau târâtori, adesea spinoşi, este întâlnit în răriturile de păduri foioase, liziere de păduri, coaste însorite şi semiumbrite, păşuni, fâneţe, crânguri din apropierea lacurilor, pe văile şi luncile râurilor, marginea drumurilor şi a căilor ferate.

Cel mai frecvent, măceşii se întâlnesc în judeţele Vrancea, Neamţ, Buzău, Brăila, Ilfov şi Teleorman. Creşte pe orice tip de sol, exceptând turbăriile şi terenurile mlăştinoase.

În diferite zone ale ţării, măceşul este cunoscut sub mai multe denumiri populare ca: răsură, cacadâr, mărăcine, rug, sipică, trandafir sălbatic, zgorghin.

Fructele se recoltează manual, în lunile august-octombrie, înainte de căderea brumei, deoarece fructele brumate se înmoaie şi pierd o parte din vitamina C. Fructele necoapte şi ciupite şi mai ales cele cu pete negre nu se culeg deoarece în ele au fost depuse ouăle muştei de măceş. O tufă poate produce circa 300-400 grame măceşe cu gust plăcut, dulce-acrişor, uşor astringent, lipsite de miros. Continuare …

Reclame
Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Măceşele, depozite de vitamine )

Remedii naturale utile in caz de tuberculoza pulmonara (Raspuns la scrisorile cititorilor)

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 22.11.2003.

Dna Veronica Stoica, din Botosani, ne scrie ca are diagnosticul de tuberculoza pulmonara, este in evidenta spitaliceasca, urmeaza tratamentul prescris de medicul specialist dupa internare si ar vrea sa stie ce fel de ceaiuri sau remedii naturiste i-ar fi de folos pentru a o ajuta sa lupte cu aceasta boala.

Dna Stoica, dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, doctor in fiziologie vegetala, specialist in fitoterapie si coordonator al Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, inainte de a ajunge la plante, nu trebuie sa uitati de dietoterapie. Probabil ca medicul va recomandat regimul alimentar adecvat. In acesta puteti introduce cura cu suc de orz verde (3 pahare pe zi) si cura cu miere si hrean in parti egale (doua linguri inainte de mesele principale). Dl prof. Milica va recomanda o cura cu vin de leurda, pe care o veti putea face abia la primavara: va trebuie un pumn cu frunze proaspete de leurda taiate marunt, 600 ml de vin alb superior si miere. Frunzele se lasa o ora la macerat in 300 ml vin, se scurg bine prin tifon si apoi se pun la fiert 5 minute in cealalta parte de 300 ml vin. Dupa fierbere, se lasa in repaus 10 minute, se strecoara si se indulceste cu miere. Cind s-a racit, se amesteca in maceratul la rece. Se bea cite un paharel inainte de masa.

Foarte utila este tinctura de propolis, cite 20-40 picaturi intr-un pahar cu lapte cald, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Tratamentul dureaza de la 4 la 10 luni.

Dintre ceaiuri, dl prof. Milica va recomanda infuzia de hamei (2-3 la suta), infuzia sau decoctul de troscot, ambele 2 cani pe zi, apa usturoiata (preparata ca infuzie, 8-10 linguri pe zi) si decoct de gutui. Toate au proprietati tuberculostatice.

Amestecurile recomandate sint: • pelin si patlagina, cite 10 g din fiecare; • ciubotica cucului, salvie, coada calului, trifoi rosu, podbal, cite 20 g din fiecare; • fructe de ienupar (10 g), coaja de salcie (10 g), viorele (10 g) si urzica (20 g); • coada soricelului, coada calului si luminarica (sau coada vacii), cite 30 g din fiecare. Aceste ceaiuri in amestec se prepara identic, ca infuzie: se macereaza o lingurita de amestec cu putina apa rece (1-2 linguri) timp de 5 minute, apoi se adauga 250 ml de apa calda si se lasa in repaus 3 minute. Se strecoara si se beau 3 cani pe zi, in cadrul unui tratament combinat, alternativ fiecare infuzie, timp de 12 zile. Dupa o pauza, cura se reia.

Un remediu foarte eficient este tinctura 10 la suta (10 g amestec la 100 ml alcool sau tuica tare), cite 10-60 de picaturi sau decoct 2-4 la suta, cite 150-250 ml, ambele remedii de 2-3 ori pe zi, intre mese, 1-2 luni pe trimestru, din roua cerului (10 parti), lichen de piatra 10 p), rostopasca (1 p), frunze de tuia (10 p) si frunze de podbal (20 p). Util este si uleiul de pin, cite 10-30 picaturi, de 2-3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de mesele principale, in cure de 2-3 saptamini pe luna.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Remedii naturale utile in caz de tuberculoza pulmonara (Raspuns la scrisorile cititorilor) )

Tratamentul naturist al astmului bronsic

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 04.09.2003.

Astmul bronsic este o afectiune grava, la nivelul bronhiilor, care se manifesta prin imposibilitatea evacuarii aerului din plamini si senzatia lipsei de aer, cu spasme de tuse, expectoratie si sufocare. Crizele dureaza de la citeva minute la citeva ore si sint mai frecvente noaptea, mai ales in conditii agresive de clima (frig, vint, ceata), la agenti alergici (polen, praf, peri, pene, mucegaiuri, chimicale, unele medicamente, fum de tigara) si la stresuri psihice si nervoase. Cind crizele se prelungesc, apar transpiratii reci, tahicardie si anxietate. Intre crize intervin stari de tuse, cu expectoratie si respiratie suieratoare.

Dupa cum ne-a spus dl prof. univ. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, doctor in fiziologie vegetala, coordonator al Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, medicina naturista recomanda, in cazul astmului bronsic, utilizarea plantelor medicinale cu actiune antiseptica, expectoranta, sedativa, vasodilatatoare, antialergica si calmanta a musculaturii bronhiilor: „Aceste tratamente vor asigura suprimarea crizelor astmatice, dilatarea bronhiilor, fluidificarea secretiilor cu expectoratie si vasodilatatia coronariana care scade presiunea singelui si creeaza un echilibru in organism. In functie de continutul in principii active, au mare eficienta infuziile si decocturile din trei frati patati, podbal, isop, cimbrisor, sovirf, sulfina, unguras, ciubotica cucului, scai vinat, radacini de angelica, iarba mare sau valeriana si fructe de fenicul, de anason sau ienupar. Si mai eficiente sint amestecurile de plante, dupa unele formule din care sa nu lipseasca speciile de mai sus, alaturi de paducel, patlagina, nalba, soc, salvie, plaminarica si luminarica”.

Ca remedii naturale, dl prof. Milica mai recomanda seminte de fenicul fierte in lapte (1 lingurita la 50 ml), cu efect antibronsic, expectorant si antiseptic; hrean ras amestecat cu miere de salcim si zeama de lamiie (se pastreaza in frigider si se consuma de 2-3 ori/zi cite o lingurita); infuzie din flori si frunze de podbal (2 linguri la cana), o lingura la intervale de 2 ore; infuzie din muguri de plop negru (1 lingurita la 200 ml apa clocotita), din care se beau cite 2 ceaiuri/zi, cu actiuni antiinflamatoare, antiseptice si antibiotice; infuzie de coada soricelului (2 linguri de flori la 500 ml apa clocotita), se bea intreaga cantitate in 5 reprize pe zi; vin de sunatoare (30 g planta macerata in 1 l vin alb, timp de 10 zile), 3 linguri/zi.

Cercetarile fitoterapeutice de pina acum in combaterea astmului au dovedit eficacitatea multor combinatii de plante medicinale:

• coada soricelului, menta, salvie, isop, unguras, cimbrisor, talpa gistei si paducel, in parti egale (formula Plafar), infuzie 1-2 lingurite la cana, 2-3 ceaiuri/zi, in cure de lunga durata;

• podbal (40 g), flori de nalba (30 g), coada soricelului (20 g), flori de levantica (10 g), decoct dintr-o lingura de amestec la o cana cu apa, 3-4 cani/zi; • flori de soc (30 g), patlagina (30 g), frunze de visc (10 g), frunze de trei frati patati (20 g), infuzie 1 lingura la cana, 2-4 cani/zi;

• flori de ciubotica cucului (25 g), radacina de ciubotica cucului (15 g), podbal (30 g), seminte de in (30 g), macerat la rece sau infuzie dintr-o lingura si jumatate amestec la o cana cu apa, cite 2-3 cani/zi;

• cimbru (40 g), frunze de nalba (20 g), radacini de lemn dulce (20 g), podbal (10 g), fructe de fenicul (10 g), infuzie 1 lingura la cana, 2-3 cani/zi;

• frunze de castan camestibil, cimbru, roua cerului (Drosera rotundifolia), flori de toporasul doamnei (Viola odorata), cite 20 g din fiecare, 1 lingurita amestec la cana, se fierbe 5-10 minute si se beau 3 cani de ceai cal pe zi;

• frunze de coacaz negru (10 g), patlagina (10 g), radacina de lemn dulce (10 g), trei frati patati (15 g), cimbru (15 g), frunze de castan comestibil (20 g), roua cerului (20 g), 1 lingurita amestec la o cana cu apa, decoct timp de 5-10 minute, cite 3 cesti/zi.

In astmul infectios, dl prof. Milica recomanda infuzia in amestec din lichen de stejar, salvie, busuioc, usturoi, muguri de plop negru, alun, mesteacan, pin si brad. Sint foarte bune inhalatiile cu uleiuri eterice de sovirf, isop sau salvie, brad si pin.

Se mai recomanda maceratul in alcool de 40° cu un amestec din cimbru, podbal, talpa gistei, unguras si rostopasca, in parti egale, din care se iau cite 50 de picaturi, de 3 ori/zi, intre mese, timp de 2 luni pe trimestru.

Foarte util este maceratul in vin alb cu hrean ras sau usturoi, la care se adauga tinctura de propolis si miere de albine, sau maceratul alcoolic din frunze de patlagina, dafin, podbal si eucalipt, cite un paharel dupa mese.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tratamentul naturist al astmului bronsic )

Aromoterapia in tratamentul bolilor interne

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 24.04.2003.

Plantele medicinale isi bazeaza actiunea terapeutica si pe un grup de substante numite uleiuri volatile, eterice, esentiale sau aromatice. Chiar si medicii recomanda tratamentul cu aceste uleiuri, care pot inlocui cu succes multe antibiotice, inlaturind efectele secundare negative ale acestora. De exemplu, uleiul volatil de busuioc este un excelent antiseptic intestinal, antispastic, folosit cu mare succes in caz de infectii intestinale, spasme gastrice si astenii nervoase, iar rozmarinul are o puternica actiune antimicrobiana.

Remedii pentru tratarea afectiunilor hepatice

Dupa cum ne-a spus dl prof. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, doctor in fiziologie vegetala, coordonatorul Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, uleiurile volatile sint remedii excelente in cazul diverselor afectiuni. Aceste uleiuri se gasesc in comert, la Plafar, in magazinele naturiste si chiar in farmacii, modul de administrare fiind trecut in prospect. De regula, se pun pe o bucatica de piine ori de zahar cite 15-30 de picaturi de ulei volatil.

In afectiuni hepatice sint recomandate uleiurile volatile de salvie, rozmarin, menta si lamiie. Pentru tratarea dischineziei biliare se amesteca, in parti egale, ulei eteric de menta si de cimbru, din care se iau 3-5 picaturi intr-o lingurita cu miere sau dulceata, de 2-3 ori pe zi cu 20 de minute inainte de mesele principale. Cura dureaza 1-2 luni pe trimestru. Litiaza biliara se poate ameliora cu uleiuri de rozmarin si lamiie. In caz de ascita (ciroza umeda) foarte util este uleiul volatil de ienupar, din care se pun 5-8 picaturi in putina apa; se iau 3 doze pe zi pentru a mari diureza, care survine la 4 ore dupa administrare.

Uleiuri volatile pentru afectiuni gastrice si intestinale

In gastrite cronice si gastroenterite este recomandat ulei eteric de menta si de levantica, amestec in parti egale, din care se iau 5-10 picaturi, in putina apa calda, inainte de mesele principale.

Ulcerul gastro-duodenal se poate trata cu amestecuri din uleiuri de galbenele (300 ml) si sunatoare (200 ml), cite o lingura, dimineata si seara, inainte de masa, timp de 20 de zile. Dupa o pauza de 2 saptamini, tratamentul se poate relua, avind actiune cicatrizanta, antiseptica, antiinflamatoare si antispastica, datorita continutului ridicat de saponozide triterpenice, rezine, derivati flavonici si ulei volatil. La fel de indicat in caz de ulcer este amestecul in parti egale din ulei de sunatoare si ulei de menta, cite 10-30 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa, in cure de 1-2 saptamini pe luna.

Pentru afectiuni intestinale (colite, enterocolite si paraziti intestinali), util este un remediu din uleiuri volatile de chimion, levantica, salvie, fenicul si sovirv (cite 1 ml din fiecare), ulei de cuisoare, busuioc (0,5 ml din fiecare) si 100 ml alcool etilic. Se iau intern, cite 25 de picaturi in putina apa calduta, de 3 ori pe zi, inainte de masa.

Amestec de uleiuri eterice pentru tratarea bolilor pulmonare

Bolile respiratorii, in general, se pot trata cu uleiuri volatile de eucalipt, jneapan, brad, menta, anason, cuisoare, cimbru, levantica si isop, care au efecte bronhodilatatoare, expectorante si usureaza respiratia. Iata reteta unui remediu pentru tratarea afectiunilor pulmonare (tuberculoza, bronsite): ulei de jneapan (1 ml), menta (2 ml), salvie (1 ml), eucalipt (2 ml), cimbru (1 ml) si alcool etilic 100 ml. Adultii vor lua cite 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, in putina apa calduta indulcita cu miere, iar copiii vor lua intre 3-10 picaturi, de 3 ori pe zi.

Alte recomandari

In litiaza renala sint recomandate uleiurile volatile de anason si ienupar. In aceasta afectiune, poate fi utilizat cu succes si uleiul de fenicul, insa administrat cu prudenta, din cauza actiunilor sale genotoxice si carcinogene.

Durerile reumatice se pot indeparta prin frictiuni cu o solutie din tinctura de ardei iute (150 ml), ulei volatil de brad (5 ml), musetel si sovirv (3 ml din fiecare), ienupar (10 g).

Cistitele se pot combate printr-un remediu administrat intern, din ulei de brad (3 ml) si eucalipt (3 ml), in 50 ml alcool etilic. Se iau 10 picaturi, de 3 ori pe zi, timp de o saptamina.

Migrenele dispar daca se ung timplele si fruntea, de 2-3 ori pe zi, cu o crema din ulei de menta (10 ml), anason (5 ml), jneapan (5 ml), brad (10 ml), glicerina (20 g) si alcool etilic (50 ml).

In afectiuni ale sistemului nervos central, ca sedative, sint indicate uleiurile volatile de maghiran, busuioc, levantica si rozmarin. Astenia de primavara se poate combate eficient cu uleiuri de salvie, cimbru, busuioc, isop, maghiran si cuisoare. In astenia sexuala sint recomandate uleiurile de scortisoara, ienupar, pin, angelica si ghimbir.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Aromoterapia in tratamentul bolilor interne )

Remedii contra tuberculozei pulmonare

Posted on 20 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

 Articol publicat in ziarul Evenimentul din 18.04.2002.

Medicii au constatat ca, in ultimul timp, cazurile de tuberculoza s-au inmultit ingrijorator in nordul Moldovei. Numarul bolnavilor de tuberculoza internati in spitalele iesene este in continua crestere. Sint temeri ca, daca nu este controlat strict si in totalitate, fenomenul s-ar putea extinde pina la o adevarata epidemie de TBC.

Declansarea tuberculozei este datorata prezentei in aer a minusculului bacil Koch, care se transmite cu multa usurinta de la persoanele bolnave la cele sanatoase, prin expectoratii, picaturi de sputa eliminate prin tuse si stranut sau prin praf bacilifer rezultat din uscarea sputei ce contine bacili. Bacilul Koch intra in corp prin caile respiratorii si se localizeaza, in principal, la nivelul bronhiilor, dind tuberculoza pulmonara sau la nivelul ganglionilor, dind tuberculoza ganglionara. Exista numerosi factori care sensibilizeaza organismul si apoi il lasa prada inmultirii bacilului. Boala apare frecvent la copii si tineri, care au o rezistenta mai redusa a organismului. Printre acesti factori sint contactul direct cu omul bolnav, racelile, gripa, subalimentatia, surmenajul, oboseala cronica, viata dezordonata si neigienica (miini murdare) si, mai ales, fumatul.

Tratamentul tuberculozei pulmonare este de lunga durata, iar succesul vindecarii depinde in mare masura de momentul depistarii bolii. Dupa cum ne-a spus prof. univ. dr. Constantin Milica, coordonatorul Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, in afara tratamentului alopat al tuberculozei, cu spitalizare, se poate utiliza si o terapie naturista complexa, cu rol adjuvant in vindecare, folosind in primul rind plante medicinale care au proprietati mineralizante, prin continutul ridicat in acid silicic:

• Decocturi in amestec de coada calului, podbal, troscot, menta, fructe de ienupar, conuri de hamei si rizomi de pir, indulcite cu miere de albine si luate zilnic in cantitati de 3-4 cani/zi, timp de 3-6 luni consecutiv.

• Pentru completarea necesarului de vitamine, in special in perioada de primavara, se vor consuma zilnic 1-2 cani cu infuzie de fructe de maces si catina alba, cu frunze de urzica si de ciubotica cucului.

• Cu rol hemostatic, antiseptic, depurativ, diuretic, expectorant si fluidifiant al secretiilor bronsice, se recomanda decoctul din flori de siminoc, luminarica si trifoi rosu, frunze de podbal, tuia, salvie si patlagina, herba de plaminarica, coada calului, traista ciobanului si troscot.

• Rezultate foarte bune in tratarea tuberculozei pulmonare s-au mai obtinut cu tinctura 10 la suta, 10-60 de picaturi, sau decoct 2-4 la suta, 150-250 ml (pentru copii jumatate din aceste doze), ambele remedii de 2-3 ori/zi, intre mese, 1-2 luni pe trimestru, din roua cerului (Herba Droserae) 10 parti, lichen de piatra (Lichen Islandicus) 10 p, rostopasca (Herba Chelidonii) 1 p, frunze de tuia 10 p si frunze de potbal 20 p.

• Efecte deosebite are tratamentul cu ulei de pin, cite 20 de picaturi in putina apa, de 3 ori/zi, cu 20-30 de minute inaintea meselor principale, 2-3 saptamini/luna.

• Macerat de hrean ras (1-2 radacini in 500 g miere) din care se ia cite o lingura, cu 30 minute inainte de mesele de prinz si de seara, vitaminizant si mineralizant prin continutul ridicat de saruri de fier, calciu, magneziu, potasiu si sodiu.

• Se mai poate prepara o pasta din petale de trandafir pentru dulceata (100 g) macerate timp de 5 zile in miere de albine (150 g), din care se iau zilnic 3-4 linguri.

• Este bine sa se consume polen (cura cu doza de atac), drojdie de bere (30 g zilnic), argila terapeutica, bors de tarite, macerat de aloe, macerat de orz verde cu miere, fulgi de orz si griu germinat.

In regimul alimentar se vor consuma indeosebi ficat, ulei vegetal, peste, galbenus de ou moale, smintina, unt, mult lapte cald, brinzeturi, patrunjel, morcov, spanac, lamii, salate si sucuri de legume proaspete, sucuri si siropuri de fucte (macese, coacaze negre, catina alba, mere, pere). Acest regim asigura necesarul de vitamine (C, B) si impiedica acumularea acidului lactic in miocard, evitind aparitia insuficientei cardiace.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Remedii contra tuberculozei pulmonare )

Tuberculoza

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

Detalii despre tuberculoza

Tratamentul fitoterapeutic

In afara tratamentului medical, cu spitalizare, se poate utiliza o terapie naturista complexa, cu rol adjuvant, folosind, in primul rand,  plante medicinale care au proprietati antibiotice, vitaminizante si mineralizante. cu efecte in stoparea si stabilizarea bolii, in distrugerea bacilului Koch si in remineralizarea tesutului conjunctiv,  prin continutul ridicat in acid silicic si potasiu.

Pentru solubilizarea silicatilor se recomanda ca ceaiurile sa fie preparate sub forma de decocturi. Sunt indicate, in acest scop, decocturile cu amestec de coada calului, podbal, troscot, menta, fructe de ienupar, conuri de hamei si rizomi de pir, luate zilnic in cantitati de 3-4 cani de ceai indulcit cu miere sau zahar, timp de 3-6 luni consecutiv.

Pentru completarea necesarului vitaminic, in special in perioada de iarna si de primavara, se vor consuma, zilnic, 2-3 cani cu infuzii din frunze de urzica, salvie si ciubotica-cucului sau fructe de catina-alba, macese, scorus de munte, ienupar, muguri de plop negru si conuri de hamei. Datorita continutului bogat in vitamina C si in complexul B se utilizeaza siropul de hrean  ras, preparat din 1-2 rizomi proaspeti, taiati marunt si macerati in 500 g miere de albine; se consuma 1-2 linguri pe zi, cu 30 minute inainte de mesele de pranz si seara, avand o multitudine de proprietati terapeutice (vitaminizante, antiseptice, antispastice, expectorante, diuretice, stimulatoare si mineralizante, prin continutul ridicat de saruri de fier, calciu, magneziu, potasiu si sodiu).

Cu proprietati mineralizante, tonifiante si cicatrizante sunt indicate decocturile din coada-calului (bogat in siliciu), podbal, troscot, menta, tei, fructe de ienupar, conuri de hamei, rizomi de pir, consumate zilnic in cantitati de 3-4 ceaiuri, indulcite cu miere sau zahar, timp de 3-6 luni consecutiv.

Cu rol hemostatic, antiseptic, depurativ, diuretic, expectorant si fluidifiant al secretiilor bronsice se recomanda decoctul din flori de siminoc, lumanarica si trifoi rosu, frunze de podbal, tuia, salvie si patlagina, herba de plamanarica, coada calului, traista ciobanului si troscot, teci de fasole din care se consuma cate 2-3 ceaiuri pe zi.

Efecte deosebite are tratamentul cu ulei de pin (cate 20 picaturi in putina apa de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de mesele principale, intr-o cura de 2-3 saptamani pe luna).

La unele popoare se foloseste pasta din petale de trandafir pentru dulceata (100 g), macerata timp de 5 zile in miere de albine (150 g) din care se iau zilnic 3-4 linguri.

Cu foarte bune efecte sunt folosite continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tuberculoza )

Astmul bronsic

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , |

Multe persoane, indiferent de varsta, in deosebi copiii si barbatii de peste 65 de ani, acuza o stare patologica grava, cu inflamatii ale cailor respiratorii si crize spontane care determina dificultati in inspirarea si evacuarea aerului din plamani (dispnee), mai frecvent noaptea, intre orele 24-2 si in sezoanele reci, sfarsit de toamna, iarna si inceput de primavara.

Pacientul simte o apasare violenta la nivelul pieptului, are nevoie de mai mult aer proaspat, oxigenat si, adesea, intra intr-o stare de anxietate, cu panica la ideea mortii imediate prin asfixiere.

Ca manisfestare exista mai multe tipuri de astm (bronsic, cardiac, dispeptic, profesional, alergic de natura infectioasa etc), cel mai raspandit fiind astmul bronsic.

Boala afecteaza, in prezent, circa 100 milioane de persoane la nivel mondial si peste 1 milion de bolnavi din Romania. Statisticile arata ca, pe plan mondial, 7-10% din copii sufera de astm, mai frecvent in tarile dezvoltate (Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda, Marea Britanie), fapt care duce la ideea ca astmul a devenit o problema majora de sanatate in intreaga lume. Un bolnav celebru a fost premierul englez Winston Churchill.

Numarul copiilor din Romania afectati de astm bronsic este de 300.000 – 400.000. Din 20 copii de varsta scolara, unul este bolnav de astm. Acestia nu mai pot practica exercitii fizice, nu pot face sport si sunt afectati din punct de vedere psihic.

Accesele reversibile de sufocare, cu senzatia lipsei de aer, pe o durata de la cateva minute pana la cateva ore, sunt datorate unei ingustari treptate a bronhiilor si bronhiolelor, avand ca efect declansarea unei tuse cu expectoratie, hipersecretie, edeme si spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiratia este lenta si dificila, chiar daca se face cu gura deschisa iar expiratia este mai greoaie, prelungita si suieratoare.

Crizele astmatice se pot repeta de cateva ori pe zi, dupa care urmeaza o perioada de calm relativ, cu respiratie aproape normala, adesea inselatoare. Pot interveni si stari permanente de tuse, cu expectoratie si dispnee. Cand crizele de sufocare se prelungesc sau se repeta la intervale scurte, apar transpiratii reci, cianoza din lipsa de aer, tahicardie, anxietate si chiar deces, prin insuficienta respiratorie sau cardiaca.

Principalii factori declansatori ai astmului bronsic sunt: conditiile agresive de clima (frig, ceata, vant), unii agenti alergici (polenul de crin si zambile, praful de casa, mucegaiuri, fulgi, pene, peri de animale, insecte, fibre de bumbac si lana, pulberi etc). Un studiu efectuat in Spania de Jean-Paul Zock arata ca 20% din cazurile de astm sunt provocate de produsele de curatat casa (sprayuri de covoare si geamuri, odorizante de mobila) care maresc riscul de imbolnavire la 70%.

Nu sunt de neglijat continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Astmul bronsic )

Bronsita

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , |

Bronsitele sunt afectiuni maladive, acute sau cronice, care constau din inflamarea persistenta a bronhiilor, cu tuse si expectoratii, provocate de o mare diversitate de factori, in deosebi infectii respiratorii cu virusuri, streptococi, stafilococi, ciuperci patogene. Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din anul 1996 arata ca infectiile respiratorii reprezinta prima cauza de mortalitate prin boli infectioase din lume.

Bronsita acuta, in stadiul primitiv, este produsa de factori exogeni, virotici sau microbieni, in majoritate germeni saprofiti ai cailor respiratorii superioare. Acestia devin patogeni sub influenta unor factori favorizanti si predispozanti care declanseaza starile alergice: inhalarea de substante chimice, gaze toxice din mediul poluat (amoniac, clor, formol etc), mucegaiuri, fum de tigara, praf de casa, polen, par, pene. Rolul negativ al fumului de tigara este demonstrat statistic prin aceea ca din doi barbati fumatori a peste un pachet zilnic, cu varsta de 50 de ani, unul este bolnav de bronsita cronica.

Proliferarea microorganismelor daunatoare este favorizata de anumite conditii cum ar fi: frigul, ceata, vantul, schimbari bruste de temperatura, inhalarea aerului rece, umed sau prea cald, atmosfera insalubra si puternic viciata, consum de apa rece, surmenaj, subnutritie, debilitate si stare gripala.

In faza acuta, bronsita apare atat la copii cat si la adulti, mai frecvent dupa varsta de 40 de ani.

Debutul bolii se manifesta prin febra moderata, cu temperaturi de 37-38ºC, dureri de cap, astenie, dureri musculare si transpiratii intense.

Dupa 2-5 zile apare tusea iritanta, urmata de o expectoratie mucoasa si apoi muco-purulenta, rar cu suvite de sange, raguseala si usturime in piept. Bolnavul acuza o senzatie de arsuri retro-sternale, mai accentuate din cauza tusei. Daca bronsita este tratata corect, crizele dispar spontan, fara complicatii sau sechele, dar pot sa reapara la intervale neregulate, fiind declansate de noi factori favorizanti: consumul de capsuni si oua in exces, peste, traume psihice puternice si unele boli infectioase (pojar, gripa, guturai, tuberculoza).

La nivelul cailor respiratorii superioare, unde infectia ataca mucoasa traheei, apar traheobronsite, rinosinuzite, faringite, amigdalite si laringite.

Bronsita acuta dureaza 10-15 zile, in functie de rezistenta bolnavului, copiii si persoanele varstnice vindecandu-se mai greu.

Bronsita cronica se instaleaza, treptat, prin tuse convulsiva si hiperexpectoratie muco-purulenta, galben-verzuie, cu durata de cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv. Pe fondul unei bronsite cronice, netratata in mod corespunzator, boala se poate complica, mai ales la copii si batrani, ducand la o febra mare (39-40ºC), astm bronsic, crize de sufocare, bronsiectazie, emfizem, bronhopatie cronica, insuficienta respiratorie si cardiaca, steatoza pulmonara, tuberculoza si cancer pulmonar. In aceste cazuri este necesara continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Bronsita )

Emfizemul pulmonar

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Este o boala cronica ce se caracterizeaza prin cresterea in volum a plamanilor, dilatarea alveolelor pulmonare si sclerozarea peretilor aortei pulmonare, ca urmare a pierderii elasticitatii si degenerarea treptata a invelisului elastic pulmonar, afectand mai frecvent pe barbatii varstnici, de peste 50 de ani.

Cauzele declansarii bolii sunt multiple: bronsite cronice, astmul bronsic cronicizat, pneumonie acuta, sclerozarea plamanilor, paralel cu inaintarea in varsta, tuberculoza pulmonara, infectii bacteriene sau virale, boli profesionale la unele grupe de meserii (sticlari-suflatori, mineri, muzicanti la instrumente de suflat), fumul de tigara si poluarea permanenta a atmosferei din unele zone industriale si din centrele urbane cu trafic rutier intens de autovehicule care au pierderi masive de gaze toxice.

Dupa instalarea bolii apar simptomele specifice: tuse seaca, expectoratie muco-purulenta, scaderea ventilatiei pulmonare si a oxigenarii alveolare a sangelui, insuficienta respiratorie, suierat in timpul expiratiei, sufocare cu lipsa de aer, mai intai la efort si ulterior permanent, senzatie de apasare in piept, cianozarea fetei (buze si obraji) si a membrelor, bombarea cosului pieptului.

Tratamentele fitoterapeutice

Recomanda un arsenal de proceduri, cu bune rezultate daca sunt aplicate cu mare atentie. Sunt eficiente infuziile sau decocturile din plante medicinale care contin, ca substante active, mucilagii, saponozide si uleiuri eterice, cu proprietati emoliente, expectorante, antitusive, antispastice si antibiotice.

Se recomanda, in primul rand, infuziile cu flori si frunze de podbal sau din combinatia cu flori de ciubotica-cucului, lacramioare, levantica si musetel, frunze de patlagina, plamanarica si roinita, herba de isop, unguras, salvie, cimbru, scai vanat si fumarita. Tot ca ceaiuri se folosesc mugurii de alun (cu actiune antisclerotica) si radacinile de lemn dulce.

Bune rezultate se obtin cu tinctura 10% si sirop din muguri de brad sau tinctura din herba proaspata de caltunasi in alcool 70º (2-3 lingurite pe zi). Se mai recomanda o cura de 1-2 luni pe trimestru cu macerat de usturoi in alcool 96º, cu adaus de miere de salcam si propolis. Bolnavii din zone montane nu vor neglija cura cu fructe de ienupar, care are efecte benefice pentru majoritatea afectiunilor pulmonare.

Reteta autorului

Podbal, ciubotica cucului, patlagina, roinita, isop, salvie, ienupar, ceapa, lavanda si musetel.

Regimul alimentar

Consta din 5-6 mese pe zi, cu cantitati reduse de hrana, saraca in sare, dar bogata in legume si fructe. Se va evita, pe cat posibil, cresterea in greutate la persoanele slabite si starea de obezitate la supraponderali.  De la inceputul manifestarii bolii se va consuma ulei de masline (cate 3 lingurite pe zi luate inainte de mese), timp de 1-2 saptamani pe luna, sau o tinctura de usturoi (cate 20 picaturi de 2 ori pe zi).

Regimul de viata

Impune renuntarea definitiva la fumat. Zilnic se va face gimnastica respiratorie timp de 10 minute, prin expirarea intr-un tub introdus intr-un borcan de 10 litri cu apa curata. De 3 ori pe saptamana se vor face bai calde timp de 10 minute. Bolnavul va fi indemnat sa faca, zilnic, multa miscare in aer curat, va evita racelile si efortul fizic, atat in exercitarea activitatii profesionale cat si la mersul fortat.

Tratamentul balneoclimateric

Este recomandat cu apele iodurate de la Baile Govora si cu apele cloruro-bicarbonatate sodico-silicioase din statiunile Malnas, Covasna si Felix.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Emfizemul pulmonar )

Pneumonia

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Numita popular si „aprindere de plamani”, boala constituie cea mai frecventa complicatie pulmonara care poate sa apara in sezonul de trecere de la iarna la primavara. Ea consta dintr-o inflamare a parenchimului pulmonar, fara supuratie, la unul sau la ambii plamani, fiind urmarea unei raceli care nu a fost tratata corect. Este favorizata de frig, oboseala, surmenaj si diverse infectii (gripa, pojar, tuse convulsiva).

Dupa modul de declansare, pneumoniile pot fi bacteriene sau virale.

Pneumonia bacteriana, produsa de prezenta unor grupe de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi), dand pneumonia pneumococica, bronhopneumonia si alte pneumonii bacteriene. In cazul pneumoniei pneumococice, bacteriile (pneumococii) pot fi prezente la indivizii sanatosi in cavitatea bucala si in faringe iar la bolnavi trece in plamani si in sputa, mai frecvent la barbati, in special iarna.

Boala este favorizata in conditii de frig, umiditate oboseala fizica sau psihica, alcoolism, unele boli cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza, diabet zaharat, gripa si laringita.

Localizarea pneumococilor este in lobii inferiori si in plamanul drept, declansand boala care se manifesta printr-o congestie alveolara (incarcarea alveolelor cu un exudat format din hematii, leucocite si fibrina), exudat purulent, febra mare (39-40ºC), frisoane repetate, junghiuri si dureri la nivelul pieptului si al umarului, slabiciune in corp si ameteli.

Pneumonia virala, cea mai des intalnita in timpul iernii si la inceputul primaverii, este provocata de virusuri (gripale, paragripale, adenovirusuri). Debuteaza mai lent si se manifesta prin forme mai moderate: febra, dureri de cap si de spate, tuse seaca cu evolutie in expectoratii mucoase, cu aspect ruginiu. Treptat se observa o agitatie exagerata, ducand pana la delir.

Batranii, copiii si bolnavii cronici de afectiuni cardiovasculare, respiratorii, hepatice si diabetice au o rezistenta scazuta si de aceea trebuie sa evite locurile aglomerate si vizitele in spitale. La acestia pneumoniile pot evolua in forme grave de abcese pulmonare, pleurezie purulenta, pericardita, insuficienta cardiaca, uneori cu sfarsit fatal.

Tratamentele fitoterapeutice recomanda specii de plante medicinale cu actiuni diuretice, emoliente, antiinflamatoare, sedative, hemostatice, antibacteriene, antitoxice, vitaminizante si mineralizante.

In consumul intern au bune efecte infuziile sau decocturile cu plante,  luate separat sau in amestecuri din:

v      flori de soc, tei, ciubotica-cucului, nalba mare, lumanarica;

v      herba de isop, cimbrisor, salvie, podbal, patlagina;

v      fructe de maces, anason si catina;

v      radacini de tataneasa si troscot, cu actiuni emoliente si antibacteriene.

Se mai pot lua zilnic cate 3 linguri de vin alb diluat cu apa fierbinte in care se macereaza radacini de tataneasa.

Bune rezultate se obtin cu ulei de pin (cate 25 picaturi de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de mesele principale, intr-o cura de 2-3 saptamani).

In perioada de convalescenta se recomanda ceaiuri caldute, vitaminizante,  cu macese, catina, ciubotica-cucului, roinita sau tei, indulcite cu miere de albine.

In tratamentul extern se fac impachetari pe piept sau spate cu extract de coada calului, patlagina si podbal, comprese cu bitter suedez si cataplasme cu seminte fierte de in (in 4 sedinte pe zi) sau cu faina de mustar negru, aplicate zilnic pe piept, avand efecte revulsive. Sunt benefice frectiile pe piept si pe spate cu ulei de sunatoare sau cu solutie alcoolica de menta si lavanda in perioada febrila.

In unele zone se folosesc cataplasme cu branza proaspata, aplicate in 4 reprize pe zi, a cate 20 minute.

Dupa ce a disparut starea de febra se pot face bai generale cu cimbrisor sau cu mustar negru (100-200 g seminte puse intr-un saculet de tifon care se scufunda in apa calda cu 5 minute inainte de baia ce dureaza 20 minute). Dupa baie, corpul nu se sterge, se imbraca intr-un halat gros si se trece in pat cald pentru a transpira abundent.

Pentru degajarea cailor respiratorii se vor face inhalatii calde cu uleiuri esentiale de brad, pin, salvie, cimbrisor si eucalipt.

Regimul alimentar

Trebuie sa includa multe lichide (supe calde, sucuri de fructe), salate din legume proaspete si multe fructe bogate in vitamine si minerale (lamai, portocale, grapefruituri, coacaze negre, afine etc). Se mai recomanda propolis, drojdie de bere, grau germinat si fulgi de ovaz.

Regimul de viata

Impune un repaus la pat, unde bolnavul va fi bine invelit, intr-o camera incalzita si aerisita, cu respectarea stricta a normelor de igiena. Va renunta definitiv la fumat. Intrucat boala este transmisibila, pacientul va fi izolat, in spital sau la domiciliu, mai ales in cazul pneumoniei bacteriene, astfel ca membrii familiei sau alte persoane sa nu fie contaminate.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Pneumonia )

« Intrări anterioare

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...