Remedii naturiste contra pneumoniei şi emfizemului pulmonar

Posted on 30 decembrie 2008. Filed under: Boli ale aparatului respirator | Etichete:, |

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Printre bolile mai frecvent întâlnite în perioada rece a anului, foarte importante sunt afecţiunile respiratorii cauzate de debilizarea organismului şi de schimbările survenite în factorii de mediu, respectiv temperatura şi umiditatea aerului. Încercăm să prezentăm astăzi câteva date privind pneumonia şi emfizemul pulmonar.

Pneumonia, numită popular şi „aprindere de plămâni“, constă dintr-o inflamare a parenchimului pulmonar, fără supuraţie, la unul sau la ambii plămâni, fiind urmarea unei răceli care nu a fost tratată corect. Este favorizată de frig, oboseală, surmenaj şi diverse infecţii (gripă, pojar, tuse convulsivă). După modul de declanşare, pneumoniile pot fi bacteriene sau virale.

Pneumonia bacteriană, produsă de prezenţa unor grupe de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi), debutează brusc, cu febră mare (39-400C), frisoane repetate, junghiuri şi dureri la nivelul pieptului şi a umărului, slăbiciune în corp şi ameţeli. Citeste tot articolul

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

Tratamente naturiste pentru bolile de primăvară

Posted on 26 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 24.04.2004.

Nu întîmplător, viaţa omului se măsoară în primăveri. După o iarnă mai lungă decît ne obişnuisem, mai friguroasă şi cu zăpadă mai abundentă, mulţi au ieşit în primăvară cu organismele slăbite, mai sensibilizate, unii mai bolnavi şi cu organele digestive dezechilibrate. Plante medicinale pentru bolnavii de plămîni În primul rînd, apar cu mare frecvenţă, bolile aparatului respirator. Cele mai multe internări în spitale, în primele luni de primăvară, sînt impuse de bolile de plămîni, de la gripă şi guturai, la tuse, astm bronşic, pneumonie, emfizem pulmonar şi tuberculoză.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, coordonator al Centrului Aroma din Iaşi, dintre plantele medicinale utile în aceste cazuri se remarcă podbalul. De asemenea, atît pentru cei bolnavi, cît şi pentru cei sănătoşi, dl Milică recomandă urzica vie, folosită încă din antichitate ca primă plantă medicinală a primăverii: „Cine neglijează cura de primăvară cu urzici ar putea avea necazuri cu sănătatea în tot cursul anului”. Cătuşnica (Nepeta cataria) este o plantă mai puţin cunoscută dar care a intrat în „arsenalul” speciilor de grădină de care omul nu ar trebui să se despartă: „Este plăcut mirositoare, întrucît conţine o cantitate mare de uleiuri eterice care acţionează în durerile pectorale, congestii pulmonare, tuse convulsivă şi în tusea seacă a fumătorilor, inclusiv în tuberculoză”.

Cîteva plante utile suferinzilor de inimă

Pentru afecţiunile cardiovasculare vine în mare ajutor luna mai, a lui Florar, cea mai frumoasă lună a anului, cînd natura îşi îmbracă mantia multicoloră, cu o vegetaţie tînără. În fiecare lună mai, inima îşi reia un nou ciclu, marcînd alte 50 de milioane de pulsaţii ritmice, pentru anul ce va urma. Cum spune dl prof. Milică, aşa cum cu o floare de mai se apropie inimile celor îndrăgostiţi, tot cu o floare de mai se ameliorează durerile celor suferinzi de inimă: „Pentru combaterea bolilor cardiovasculare, flora spontană din luna mai oferă floarea de mărgăritar sau clopotele de mai, numite de noi lăcrămioare (Convallaria majalis), cu flori mici şi graţioase ca mărgelele de alabastru şi cu fructe recomandate împotriva strănutului şi a dojenilor nevestelor. Nu întîmplător, după un vechi obicei francez, în prima duminică din luna mai, parizienii trăiesc bucuria mărgăritarului. Tone de flori se îndreaptă spre marea metropolă pentru a fi dăruite pariziencelor care vor deveni mai iertătoare pentru greşelile bărbaţilor din anul următor.

Din vremuri îndepărtate, florile de lăcrămioare au fost folosite ca tonic cardiac, în insuficienţe cardiace, nevroze cardiace şi ateroscleroze. La unele popoare, infuzia în vin a florilor de lăcrămioare era considerată bună la toate bolile”. Plantă de sezon este şi ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), o plăntuţă cu flori galbene sau roşii de la care se recoltează florile şi frunzele în lunile aprilie şi mai: „Conţinutul în heterozide cardiotonice, saponine, flavonoide şi derivaţi cumarinici îi imprimă proprietăţi cardiotonice, uşor hipertensive şi sedativ nervoase, fiind utilizată în boli cardiovasculare (tahicardie, angină pectorală, extrasistole de natură nervoasă, miocard slăbit, ateroscleroză). Se administrează sub formă de infuzii, extracte apoase, tincturi şi siropuri”. În boli de inimă mai este utilizată şi talpa gîştei (Leonurus cardiaca), plantă cunoscută încă din antichitate pentru efectele benefice în bolile cardiace, ceea ce i-a conferit şi denumirea ştiinţifică: „În frunzele şi florile de talpa gîştei se află heterozide cardiotonice care îi dau proprietăţi sedativ cardiace de trei ori mai puternice decît valeriana”. De asemenea, talpa gîştei are pentru om veritabile calităţi hipotensive şi vasodilatatoare periferice.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tratamente naturiste pentru bolile de primăvară )

Ceaiuri pentru combaterea pneumoniei

Posted on 20 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 02.02.2002.

Dna Rodica Asaftei, din Gura Humorului, judetul Suceava, ne-a scris pentru a ne solicita citeva sfaturi legate un tratament naturist pentru copilul ei, in virsta de 8 ani, care a facut pneumonie. „Doctorul mi-a spus sa completez medicatia prescrisa in reteta cu ceaiuri, dar eu nu stiu ce fel de ceaiuri as putea sa folosesc”, ne-a scris dna Rodica Asaftei.

Numita popular si „aprindere de plamini”, pneumonia constituie cea mai frecventa si grava complicatie pulmonara care poate sa apara in timpul iernii, mai ales la copii. Dupa cum ne-a spus prof. univ. dr Constantin Milica – fitoterapeut, se poate interveni cu un tratament naturist, ca adjuvant, folosind un decoct in amestec din flori de soc, tei, ciubotica cucului, frunze de pelin, herba de isop si cimbru (actiune emolienta si antibacteriana). O alta reteta este infuzia cu amestec din frunze de roinita si ciubotica cucului, fructe de maces si catina. Se mai poate lua o infuzie din radacini de tataneasa sau ulei de pin (cite 25 picaturi de 2-3 ori/zi, inainte de masa, intr-o cura de 2-3 saptamini). Extern, sint utile impachetari pe piept sau spate cu extract de coada calului, patlagina si podbal, cataplasme cu faina de mustar negru sau seminte fierte de in. In unele zone se folosesc cataplasme cu brinza proaspata, care se aplica in 4 reprize pe zi, a cite 20 de minute. In perioada febrila se recomanda frectii pe piept si pe spate cu ulei de sunatoare sau cu solutie alcoolica de menta si lavanda. In regimul alimentar este indicat consumul mare de lichide, legume si fructe bogate in vitamina C.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Ceaiuri pentru combaterea pneumoniei )

Pneumonia

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Numita popular si „aprindere de plamani”, boala constituie cea mai frecventa complicatie pulmonara care poate sa apara in sezonul de trecere de la iarna la primavara. Ea consta dintr-o inflamare a parenchimului pulmonar, fara supuratie, la unul sau la ambii plamani, fiind urmarea unei raceli care nu a fost tratata corect. Este favorizata de frig, oboseala, surmenaj si diverse infectii (gripa, pojar, tuse convulsiva).

Dupa modul de declansare, pneumoniile pot fi bacteriene sau virale.

Pneumonia bacteriana, produsa de prezenta unor grupe de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi), dand pneumonia pneumococica, bronhopneumonia si alte pneumonii bacteriene. In cazul pneumoniei pneumococice, bacteriile (pneumococii) pot fi prezente la indivizii sanatosi in cavitatea bucala si in faringe iar la bolnavi trece in plamani si in sputa, mai frecvent la barbati, in special iarna.

Boala este favorizata in conditii de frig, umiditate oboseala fizica sau psihica, alcoolism, unele boli cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza, diabet zaharat, gripa si laringita.

Localizarea pneumococilor este in lobii inferiori si in plamanul drept, declansand boala care se manifesta printr-o congestie alveolara (incarcarea alveolelor cu un exudat format din hematii, leucocite si fibrina), exudat purulent, febra mare (39-40ºC), frisoane repetate, junghiuri si dureri la nivelul pieptului si al umarului, slabiciune in corp si ameteli.

Pneumonia virala, cea mai des intalnita in timpul iernii si la inceputul primaverii, este provocata de virusuri (gripale, paragripale, adenovirusuri). Debuteaza mai lent si se manifesta prin forme mai moderate: febra, dureri de cap si de spate, tuse seaca cu evolutie in expectoratii mucoase, cu aspect ruginiu. Treptat se observa o agitatie exagerata, ducand pana la delir.

Batranii, copiii si bolnavii cronici de afectiuni cardiovasculare, respiratorii, hepatice si diabetice au o rezistenta scazuta si de aceea trebuie sa evite locurile aglomerate si vizitele in spitale. La acestia pneumoniile pot evolua in forme grave de abcese pulmonare, pleurezie purulenta, pericardita, insuficienta cardiaca, uneori cu sfarsit fatal.

Tratamentele fitoterapeutice recomanda specii de plante medicinale cu actiuni diuretice, emoliente, antiinflamatoare, sedative, hemostatice, antibacteriene, antitoxice, vitaminizante si mineralizante.

In consumul intern au bune efecte infuziile sau decocturile cu plante,  luate separat sau in amestecuri din:

v      flori de soc, tei, ciubotica-cucului, nalba mare, lumanarica;

v      herba de isop, cimbrisor, salvie, podbal, patlagina;

v      fructe de maces, anason si catina;

v      radacini de tataneasa si troscot, cu actiuni emoliente si antibacteriene.

Se mai pot lua zilnic cate 3 linguri de vin alb diluat cu apa fierbinte in care se macereaza radacini de tataneasa.

Bune rezultate se obtin cu ulei de pin (cate 25 picaturi de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de mesele principale, intr-o cura de 2-3 saptamani).

In perioada de convalescenta se recomanda ceaiuri caldute, vitaminizante,  cu macese, catina, ciubotica-cucului, roinita sau tei, indulcite cu miere de albine.

In tratamentul extern se fac impachetari pe piept sau spate cu extract de coada calului, patlagina si podbal, comprese cu bitter suedez si cataplasme cu seminte fierte de in (in 4 sedinte pe zi) sau cu faina de mustar negru, aplicate zilnic pe piept, avand efecte revulsive. Sunt benefice frectiile pe piept si pe spate cu ulei de sunatoare sau cu solutie alcoolica de menta si lavanda in perioada febrila.

In unele zone se folosesc cataplasme cu branza proaspata, aplicate in 4 reprize pe zi, a cate 20 minute.

Dupa ce a disparut starea de febra se pot face bai generale cu cimbrisor sau cu mustar negru (100-200 g seminte puse intr-un saculet de tifon care se scufunda in apa calda cu 5 minute inainte de baia ce dureaza 20 minute). Dupa baie, corpul nu se sterge, se imbraca intr-un halat gros si se trece in pat cald pentru a transpira abundent.

Pentru degajarea cailor respiratorii se vor face inhalatii calde cu uleiuri esentiale de brad, pin, salvie, cimbrisor si eucalipt.

Regimul alimentar

Trebuie sa includa multe lichide (supe calde, sucuri de fructe), salate din legume proaspete si multe fructe bogate in vitamine si minerale (lamai, portocale, grapefruituri, coacaze negre, afine etc). Se mai recomanda propolis, drojdie de bere, grau germinat si fulgi de ovaz.

Regimul de viata

Impune un repaus la pat, unde bolnavul va fi bine invelit, intr-o camera incalzita si aerisita, cu respectarea stricta a normelor de igiena. Va renunta definitiv la fumat. Intrucat boala este transmisibila, pacientul va fi izolat, in spital sau la domiciliu, mai ales in cazul pneumoniei bacteriene, astfel ca membrii familiei sau alte persoane sa nu fie contaminate.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Pneumonia )

Pneumonia si emfizemul pulmonar

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

 Aparitia covorului vegetal din primavara este un prilej de mare bucurie, pentru toate vietuitoarele, in fata exploziei de frumuseti multicolore ale naturii.

Nu intamplator viata omului se masoara in primaveri, inscrise pe rabojul existentei. Tinerii canta cu mare bucurie „am 20 de primaveri” , iar octogenarii spun cu mare speranta „mai am 20 de primaveri„.

Dupa o iarna lunga, friguroasa si, pe alocuri, cu zapada mai abundenta, multi locuitori ies in primavara cu organismele mai sensibilizate, mai debili, unii mai bolnavi si cu organele digestive intoxicate, in grade variate, din cauza unei alimentatii predominant carnara.

Printre bolile mai frecvente la trecerea de la iarna la primavara foarte importante sunt afectiunile respiratorii cauzate de debilizarea organismului in timpul lunilor de iarna si a schimbarilor survenite in factorii de mediu, respectiv temperatura si umiditatea aerului. Datele statistice din trecut aratau ca bolnavii grav de plamani rezistau in lunile de iarna dar cedau la venirea primaverii, tocmai cand primele raze de soare le dadeau speranta insanatosirii.

Cele mai multe internari in spitale, in primele luni de primavara, sunt impuse de bolile de plamani, de la gripa si guturai, la tuse, astm bronsic, pneumonie, emfizem pulmonar si tuberculoza.

Continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Pneumonia si emfizemul pulmonar )

Rinitele

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Sunt boli inflamatorii ale mucoasei nazale provocate de factori virotici, microbieni sau alergici. Debuteaza prin stranuturi repetate si scurgeri din nas, cu secretii apoase sau sero-mucoase, treptat muco-purulente, cu senzatii neplacute de infundari ale nasului si usturimi in fosele nazale. Un rol  favorizant il are frigul, umezeala si pulberile.

Daca este tratata la timp, boala se vindeca in 4-7 zile dar netratata se complica in rinita cronica, lezarea mucoasei nazale, raguseala, tuse cu expectoratie, sinuzita, laringita, traheita, traheo-bronsita, cu febra si usoare dureri de cap, astenie, anemie, stare generala usor alterata. Adesea rinitele pot fi insotite de unele boli infectioase (gripa, amigdalita, pneumonie, difterie, otite, rujeola, scarlatina etc).

In unele situatii, rinita cronica evolueaza spre forma catarala hipertrofica, cu degenerarea mucoasei nazale care se ingroasa, devine albicioasa-albastruie si astupa fosele nazale, mai intai la o singura nara si ulterior bilaterala si permanenta.

Bolnavul simte nasul uscat, are mirosul si auzul scazut si sforaie in somn.

Tratamentele terapeutice 

Folosesc plante care contin substante cu proprietati antihistaminice si decongestive, aplicate sub forma de infuzii, decoct, inhalatii, spray-uri nazale sau unguente pe baza de ulei de molid, galbenele sau propolis pentru masarea narilor si sinusurilor.

v      Infuzii din flori (de musetel, soc, tei, lavanda), frunze (de menta, roinita, salvie), herba (de coada soricelului, busuioc, rostopasca, sovarv, trei-frati patati, turita mare) care provoaca transpiratie, scad temperatura si au efecte antinevralgice.

v      Decoct din frunze (de Buxus, vasc, maslin, eucalipt), muguri (de coacaz negru), fructe (de anason si maces) si scoarta (de stejar si salcie), cu rol vitaminizant, tonic si diuretic.

v      Infuzie de tei (2 lingurite la 250 ml apa) din care se beau 2-3 cani pe zi sau se fac inhalatii si spalaturi nazale, avand actiuni sudorifice, antitermice, expectorante si sedative.

v      Inhalatii repetate de 3-4 ori pe zi cu decoct din musetel, lavanda, salvie, busuioc, coada soricelului, soc, tei, cimbrisor, sovarv, afin (frunze), eucalipt si cuisoare.

v      Comprese pe frunte sau sinusuri cu bitter suedez sau cu solutii 10% de tinctura de propolis.

v      Tampoane nazale cu extracte uleioase de menta, salvie, cimbrisor, cimbru de cultura (Thymus), rozmarin si sovarv.

Apiterapia recomanda:

v      Solutie 5% de propolis, din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara, de 3 ori pe zi.

v      Solutie de propolis in glicerina preparata din 30 g propolis maruntit in 100 ml alcool 96º care se macereaza timp de 7 zile; dupa strecurare prin tifon se amesteca cu o parte dubla de glicerina si se tamponeaza mucoasele nazale de 1-2 ori pe zi, timp de 10-15 zile.

v      Unguent de propolis 20% in vaselina cu care se ung narile de 2 ori pe zi.

v      Solutie proaspata de miere de albine, diluata 50% cu apa distilata care se pastreaza la intuneric si racoare, intr-un vas inchis ermetic; se foloseste pentru tamponarea narilor, de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de minim 20 de zile.

In rinitele cronice hipertrofice se insista pe tratamente cu:

v      Infuzie dintr-o lingurita herba de cimbrisor la 200 ml apa fierbinte din care se beau 2-3 cani pe zi, avand proprietati dezinfectante si antiseptice ale cailor respiratorii.

v      Infuzie de lavanda (2 lingurite flori in 250 ml apa clocotita) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, cu efecte datorate continutului in ulei volatil antiseptic, dezinfectant si antispasmodic.

v      Infuzie de musetel (2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita) din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi sau se foloseste in inhalatii si spalaturi nazale.

v      Infuzii din frunze de rozmarin (1 lingurita la 200 ml apa fiarta) din care se beau 2 cani pe zi, cu efecte bacteriostatice asupra unui mare numar de germeni.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Rinitele )

Febra

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , , , , |

Este o crestere a temperaturii corpului peste limitele normale (37ºC), ca o reactie de lupta a organismului  fata de un agent infectios sau toxic.

O febra usoara inregistreaza 37-38ºC, cea medie are 38-39ºC iar febra acuta depaseste 39ºC.

In primul rand se va actiona asupra cauzelor care o produc iar tratamentele vor incepe in momentul in care simptomele devin acute.

Febra ridicata poate fi un semnal al aparitiei unor afectiuni mai complicate (bronsita acuta, sinuzita, gripa, meningita, angina, pneumonie, oreion, scarlatina, rujeola, rubeola), fiecare din aceste afectiuni diferentiindu-se prin anumite simptome caracteristice (tuse, dureri de cap sau de urechi, varsaturi, respiratie greoaie, eruptii pe piele etc).

La copii, temperatura normala este de 36,4 – 36,7ºC iar febra se considera la valori care depasesc 37,3ºC. Datorita sensibilitatii copiilor la atacul diferitilor virusuri este posibil ca febra sa creasca rapid la 39ºC. Pana la venirea medicului se va face o frectie pe corp cu apa usor alcoolizata sau va fi invelit in cearceafuri umede cu apa si spirt sau cu cataplasme locale.

Tratamentele naturiste

Se fac cu specii de plante medicinale care au efecte antipiretice (antifebrile) si sudorifice (care produc transpiratie si scad temperatura).

In uz intern se recomanda:

v      Infuzie fierbinte din flori de soc sau de isop, placut mirositoare (2 lingurite la 200 ml apa clocotita) din care se beau 2 ceaiuri pe zi.

v      Infuzie de salvie (1 lingura frunze uscate la 250 ml apa clocotita) care se infuzeaza acoperit 5 minute si se beau 2 cani pe zi, una dimineata pe stomacul gol si alta seara, inainte de culcare.

v      Infuzie de musetel (5-10 inflorescente la 200 ml apa fiarta) din care se beau 3 cani pe zi.

v      Infuzie de unguras (Marrubium) sau de tintaura (Centaurium) preparata dintr-o lingurita planta la 250 ml apa clocotita care se bea in cursul zilei, repartizata in 4 reprize.

v      Infuzie de pedicuta sau de coada calului (cate o lingura herba la 250 ml apa in clocot); se infuzeaza 2-5 minute si se beau cate 2-3 cani pe zi.

v      Infuzie de pelin (10 g flori uscate la 1 litru apa fiarta si infuzata 5 minute) din care se bea o cana pe zi.

v      Infuzie din petale uscate de floarea soarelui (2 lingurite la 250 ml apa in clocot) din care se consuma cate 2 cani pe zi.

v      Decoct de podbal (1 lingurita rasa de radacini uscate si maruntite la 250 ml apa rece); se macereaza 12 ore, se fierbe 2 minute si se consuma 1-2 cesti, in functie de intensitatea febrei.

v      Infuzie din amestec de flori de soc (4,5 parti), flori de tei (2 parti), flori de musetel (1,5 parti), rizomi de pir (1 parte) si herba de isop (0,5 parti); din amestec se ia 1 lingura care se infuzeaza 4-5 minute in 250 ml apa clocotita, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi, din care unul seara la culcare, avand efect in provocarea transpiratiei abundenta, scaderea febrei, prevenirea gripei sau a racelilor, dezinfectarea cailor respiratorii si cresterea rezistentei organismului contra microbilor.

v      Decoct din flori de soc (20 g), flori de tei (20 g), herba de papadie (20 g), frunze de patlagina (15 g), scoarta de salcie (15 g) si conuri de hamei (15 g); din amestec se ia 1 lingura la 250 ml apa rece, se fierbe 10 minute, se infuzeaza 3-5 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

v      Infuzie din amestec de cretisoara (3 linguri), schinel (3 linguri), coada soricelului (2 linguri), verbina (2 linguri), frunze de merisor (1 lingura); din amestec se ia 1 lingura la 250 ml apa rece, se fierbe 5 minute, se infuzeaza acoperit 10 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

v      Vin din amestec de isop, vasc, lichen de Islanda si scoarta de salcie (cate 20 grame) care se macereaza 8 zile intr-un litru de vin dulce si se beau cate 3 paharele mici pe zi.

v      Tinctura din 20 g herba de tintaura, macerata 8 zile in 100 ml alcool; se consuma cate 30-40 picaturi, de 2-3 ori pe zi.

v      Sirop natural de zmeura, din care se ia cate 1 lingura de 2-3 ori pe zi, nediluat cu apa.

v      Bitter suedez consumat intern (1-3 linguri turnate in ½ cana de ceai, inainte si dupa mese).

In uz extern se folosesc:

v      Comprese din frunze de tarhon macerate in otet, aplicate peste noapte la incheieturile de la maini si glezne, pentru copii si batrani.

v      Ulei de maghiran, preparat prin macerarea plantelor proaspete in ulei de floarea soarelui cu care se maseaza pe piept si in jurul gatului.

v      Bai de plante cu faina de mustar (30 g la 3 litri apa), flori de lavanda (30 g la 5 litri apa) si stroc de fan (800 g la 5 litri apa).

v      Frectie  cu tinctura de ardei iute si seminte de mustar, in cazul durerilor musculare la adulti.

v      Aplicarea unei perne, plina cu pedicuta, pe locurile cele mai dureroase.

Regimul alimentar

Recomanda mai intai un repaus alimentar absolut, consumand numai lichide in forma de ceaiuri si sucuri de mere, lamai, portocale, grapefruit, varza alba si sfecla rosie. Urmeaza supe de legume, cartofi, paine, biscuiti, salate de legume (lactuca, castraveti, vinete, pastai de fasole),  fructe (struguri, lamai, pepeni), lapte cald, cafea.

Se exclud : carne, grasimi, conserve, oua, alimente grase, otet, muraturi, sosuri cu ardei iute, fripturi si prajeli, branzeturi, inghetate, bauturi alcoolice si reci.

Regimul de viata recomandat:

v      frectionarea corpului de 2-3 ori pe zi cu un prosop de in sau canepa, imbibat in solutie (1:1) de otet si apa sau cu solutie alcoolica diluata dupa care se inveleste cu o patura;

v      aplicarea de comprese reci cu apa si putin otet puse pe frunte si pe maini, (schimbate la intervale de 20 minute) si chiar impachetarea generala in ceaceafuri muiate in apa rece si stoarse, schimbate la intervale de 30 minute, de 2-3 ori pe zi.

v      bai de picioare cu apa calda in care se toarna esenta de pin sau decoct de salvie si de fan;

v      aplicarea pe talpa piciorului a unui strat din foi de ceapa  dupa care se incalta cu sosete inmuiate in otet diluat si  tinute peste noapte.

Bolnavul va sta in pat, invelit bine cu o patura groasa pentru a transpira.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Febra )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...