Tratament naturist pentru orhiepididimita (Raspunsuri la scrisorile cititorilor)

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 01.02.2003.

Dl Vasile Catarau, din Botosani, ne scrie ca, in spital, i s-a pus diagnosticul orhiepididimita: „Eu stiu doar ca ma dor testiculele. Ce boala-i asta si cum pot sa-i dau de capat cu ceaiuri, ca n-am bani de medicamente”.

Dle Catarau, boala de care suferiti este o inflamatie a testiculelor. Nu neglijati medicatia prescrisa de doctor, pentru ca tratamentul naturist in acest caz poate doar sa ajute la vindecare si, nicidecum, sa vindece singur. Dl prof. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, va recomanda sa folositi infuzie 2-4 la suta, 250 ml de 2-3 ori/zi, cu 30 de minute inaintea meselor principale, in cure de 1-2 saptamini pe luna, din frunze de tuia (5 parti), licheni de piatra (5 p), rostopasca (1 p), galbenele (2 p), coaja de salcie (4 p), flori de soc (3 p) si matase de porumb (3 p). Consumati propolis si polen (cu doza de atac), drojdie de bere si argila. Regimul alimentar prescris de doctor este foarte important. A se evita raportul sexual in perioada tratamentului. Boala necesita o supraveghere medicala riguroasa.

Reclame
Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tratament naturist pentru orhiepididimita (Raspunsuri la scrisorile cititorilor) )

Contuziile

Posted on 5 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Sunt leziuni, accidentale sau provocate, ale tesuturilor sau organelor profunde, presate prin cazaturi sau loviri cu un corp dur si netaios. Nu se produc rupturi de tegumente externe dar se manifesta prin umflaturi, dureri acute si invinetirea pielii (echimoze) sau aparitia unei tumefieri bine delimitate care contine lichide seroase sau cheaguri de sange.

Tratamentele fitoterapeutice

Se executa cat mai repede posibil folosind produse vegetale cu proprietati decongestive, antiinflamatoare si sedative, care amortesc zona lezata si produc o vasoconstrictie locala, oprind eventualele hemoragii interne.

Cea mai eficace s-a dovedit tinctura din flori de arnica (20 g flori macerate timp de 10 zile in 100 ml alcool concentrat) care se aplica sub forma de comprese reci, tinute pe contuziile fara plaga, timp de 15-20 minute, in functie de gravitatea loviturii; la 10 ml tinctura se adauga 100 ml apa de plumb. Florile de arnica au numeroase principii active printre care arnifolina, cu actiune antiseptica, antiinflamatoare si de stimulare a formarii tesuturilor de granulatie.

Efecte similare au:

v      compresele reci, aplicate local, cu flori de coada soricelului (infuzie concentrata cu 2 linguri la 200 ml apa clocotita), cu efecte calmante, antiseptice si dezinfectante;

v      cataplasme si bai locale cu flori de soc (infuzie din 35-40 g la 1 litru apa clocotita si infuzare 15-20 minute), cu efecte antiinflamatoare si calmante ale durerilor;

v      herba de sulfina (infuzie din 2 linguri  la 200 ml apa clocotita;

v      herba de coada calului (decoct din 2 lingurite la 200 ml apa);

v      herba de talpa gastei (decoct din 2 lingurite la 200 ml apa), aplicat local cu un pansament sterilizat avand proprietati antiinflamatoare si de cicatrizare a ranilor;

v      radacini de tataneasa (decoct din 4-5 linguri la 250 ml apa, cu fierbere 15-20 minute intr-un vas acoperit) pentru efecte decongestive in inflamatii si vanatai;

v      frunze proaspete de brusture (decoct din 10-15 g la 1 litru apa sarata, cu fierbere 5 minute);

v      rizom fiert de Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum), aplicat pe o perioada de 10-15 zile consecutiv;

v      badijonari locale cu un amestec de tincturi: tinctura de tataneasa (20 g radacini macinate si macerate in 100 ml alcool 80º) + 30 ml tinctura de galbenele (20 g flori macerate in 100 ml alcool 80º ) + 10 ml tinctura de arnica (10 g flori macerate in 100 ml alcool 90º ) + 30 ml tinctura de propolis (30-33% in alcool concentrat). Amestecul se dilueaza cu apa fiarta si racita si se aplica, cu tampon de vata, la intervale de 2-3 ore.

v      comprese cu tinctura preparata din 50 g flori de arnica, 15 g flori de balsamina, 10 g flori de sunatoare, 10 g scortisoara si 10 g cuisoare la 1 litru alcool concentrat; se lasa la macerat 10 zile, se strecoara si se aplica pe contuzie dupa diluare cu apa in parti egale.

v      masaj pe vanatai cu ulei de arnica, uleiuri esentiale de lavanda, musetel sau napraznic (cate 5-6 picaturi in 100 ml apa rece).

v      ungerea zonelor afectate cu alifie de catina, galbenele, rizomi de sclipeti si radacina rasa de untul pamantului.

Rezultate bune se obtin dupa aplicarea locala a frunzelor proaspete de varza alba, spalate si strivite pe o suprafata plana cu o sticla pentru ruperea nervurilor; dupa o incalzire usoara, se aseaza in 2-3 straturi pe locul dureros, fixandu-se cu un bandaj, operatie care se repeta de 2 ori pe zi.

In mod similar se pot folosi frunze strivite de patrunjel si telina (amestecate cu untdelemn si putina sare), frunze strivite de asmatui, patlagina, podbal, turita mare, ceapa zdrobita cu sare si rachiu, radacini de gulie, cartofi rasi, partea inferioara a unei coji de banana si pasta din faina de in, amestecata cu apa si aplicata direct pe contuzie.

Pentru calmarea durerilor se aplica comprese cu apa rece (amestecata cu otet si sare), otet aromat cu petale de trandafir, tinctura de iod si apa de plumb (cu acetat si oxid de plumb). Un procedeu rapid consta in asezarea pe contuzie a unui obiect metalic rece.

Verificata in practica a fost si apa sedativa, obtinuta dintr-un amestec de 60 g amoniac, 60 g sare marina, 10 ml alcool camforat si 1 litru apa, folosita in comprese locale.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Contuziile )

Afectiunile osoase produse prin accidentari

Posted on 5 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , |

Sezonul de iarna, cu valuri de zapada, urmate de zile cu moina si apoi geruri accentuate, pun mari probleme in circulatia pietonilor si a autovehiculelor pe strazi si drumuri lunecoase, greu accesibile. Straturile de gheata si de polei constituie cauzele frecvente ale alunecarilor, cazaturilor si loviturilor, de duritati variate, ducand la afectiuni cutanate sau osoase cum sunt fracturile, entorsele, contuziile si hematoamele. Datorita gerurilor excesive sunt posibile degeraturi, mai ales la picioare, maini, urechi si nas, cu evolutii dintre cele mai grave ducand, adesea, la amputari.

Pentru a evita efectele gerurilor din timpul iernii si ale ploilor reci de toamna si primavara, multe persoane poarta incaltaminte neadecvata ca marime si forma, capatand bataturi, ciocuri  si monturi la picioare care le fac viata de nesuportat in deplasarile cotidiene.

Pentru toate afectiunile osoase si cutanate produse prin accidentari, regimul alimentar ramane, in general, nemodificat intrucat afectiunea apare accidental si poate avea o rezolvare intr-un interval relativ scurt. Unele legume si fructe sunt necesare intern pentru a mari gradul de rezinstenta a organismului sau se aplica in tratamente externe pentru a  grabi procesul de refacere si vindecare a zonei lezate.

Continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Afectiunile osoase produse prin accidentari )

Osteoporoza si poliartrozele

Posted on 5 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Cu cat  ne apropiem de anotimpurile reci si umede, tot mai multe persoane in varsta simt suferintele oaselor, cu dureri foarte greu de suportat. Afectiunea este mai frecventa la populatia din jumatatea nordica a tarii, din depresiunile montane si vaile apelor dintre munti cum ar fi Bistrita, Dornele, Moldova, Trotusul, izvoarele Oltului si Muresului, Somesul, Visaul, Salauta si altele, unde locuitorii din mediul satesc, mai ales femeile, folosesc apa rece a raului in toate activitatile casnice.

Intelegandu-le suferintele, vom detalia cateva aspecte ale acestor afectiuni pe cale de extindere continua.

Continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Osteoporoza si poliartrozele )

Sinuzita

Posted on 4 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Este inflamatia mucoasei care captuseste cavitatile oaselor fetei (maxilar, frontal, etmoid) si de la baza craniului (sferoid).

Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut, vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si a scarlatinei.

Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente, tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.

Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.

Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta, durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).

Tratamentele fitoterapeutice

Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:

v      inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta, cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice, antiinflamatoare, sedative si sudorifice;

v      aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului, sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de in;

v      cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool, radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;

v      masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.

In uz intern sunt indicate infuziile din flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi), iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara, coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.

Apiterapia recomanda continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Sinuzita )

Colitele

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , |

Sunt inflamatii ale colonului datorita unor infectii, paraziti sau substante toxice, provenite din exterior prin alimentatie. Se manifesta prin dureri abdominale acute, care apar brusc, mai ales dupa mesele copioase, insotite de constipatie, balonari, arsuri si varsaturi.

In cazuri mai grave apare diareea si dizenteria, cu scaune frecvente, amestecate, uneori, cu mucozitati, sange si puroi. Exista pericolul evolutiei spre cancer de colon, mai ales la persoanele in varsta, datorita intarzierii tranzitului intestinal. Pe buna dreptate se spune ca „moartea poate pleca din colon”.

Tratamentele fitoterapeutice

Se fac cu plante care prezinta proprietati sedative, antiseptice si antispastice fiind eficiente, in deosebi, musetel, anghinare, menta, roinita, sunatoare, sulfina, coada soricelului, tintaura, nalba mare, urzica moarta. La nevoie se adauga flori de salcam, soc, lavanda si galbenele, frunze de afin, zmeur, mur si salvie, herba de busuioc, maghiran si cimbru de gradina, radacini de obligeana, cerentel si valeriana, fructe de ienupar, chimion, coriandru si fenicul.

Apiterapia recomanda:

– tinctura alcoolica de propolis in alcool 70 %, luata de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de mesele principale;– polen granulat (20 g pe zi) luat dimineata pe stomacul gol timp de o luna in fiecare trimestru.

Regimul alimentar

Se recomanda respectarea unei alimentatii usoare, cu produse rapid digerabile in etajele superioare ale tubului digestiv, astfel ca sa se asigure evitarea suprasolicitarii colonului.

In fazele cu dureri acute, timp de 2-3 zile, se recurge la o dieta hidrica sau hidrozaharata (ceaiuri usor indulcite, bogate in taninuri, cu efecte astringente care diminuiaza peristaltismul intestinal).

Urmeaza o dieta cu supe sau ciorbe de legume in care se adauga putin orez si carne tocata (25 g la 100 g supa); amestecul se paseaza prin sita si se adauga un galbenus de ou sau putin unt.

In perioada de convalescenta se trece la un regim bogat in proteine si calorii pentru a evita denutritia organismului. Se vor consuma supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salata, spanac, sfecla rosie), iaurt, branzeturi nefermentate, telemea desarata, urda, unt crud, cartofi, budinci, ulei neprajit, paine alba prajita, biscuiti de casa. Ulterior se introduc in alimentatie carne fiarta de vitel, pasare si peste slab, oua moi, paste fainoase (gris, macaroane, fulgi de ovaz, fidea, arpacas, taitei), sufleuri, creme, tarte, prajituri de casa. Ca fructe sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fara coaja, afine, coarne, gutui iar ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile) si de fructe neacide, compoturi si vinuri rosii.

Sunt excluse produsele bogate in celuloza grosiera care solicita o activitate mai intensa a colonului precum si produsele usor fermentescibile care se transforma in acizi iritanti si in reziduuri nedigerabile ce ranesc peretele colonului inflamat. Se mai exclud grasimile prajite, carnea grasa de porc, gasca, rata, vanat si peste gras, conserve, afumaturi, sardele, mezeluri,  slanina, sunca, icre, rinichi, ficat, fasole uscata, oua prajite, ciuperci, sosuri cu rantasi, paine neagra calda, prajituri cu frisca, condimente iuti, muraturi, otet, dulceata, inghetata, alune, ciocolata, cafea neagra, bauturi alcoolice (bere, tuica, coniacuri, vin alb).

Regimul de viata

La bolnavii cu colite abdominale acute se recomanda multa miscare, gimnastica respiratorie, plimbari dimineata si seara, evitarea stresurilor si a eforturilor fizice si intelectuale. Seara la culcare sa se faca o baie alternativa (calda-rece) la picioare.

Tratamentul balneoclimateric se face cu ape minerale din statiunile Slanic-Moldova, Olanesti si Calimanesti.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Colitele )

Bolile intestinelor

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Cele mai frecvente dureri care survin in cursul vietii, de la varsta prunciei pana la adanci batranete, sunt localizate la nivelul abdomenului, ca urmare a unor dereglari in functionarea intestinelor. Incepand de la pilor si pana la anus, cele doua tipuri de intestine (subtire si gros) exercita, in permanenta, functii fiziologice de prima importanta, secretoare, de motilitate si de absorbtie a substantelor nutritive.

Intestinul subtire, cu o lungime de 6-7 metri, este aranjat in forma de serpentine, bine ordonate, pentru a ocupa, cat mai eficient, spatiul din abdomen. Cele trei componente ale intestinului subtire (duoden, jejun si ileon) au, in interior, numeroase cute transversale, numite vilozitati, care maresc suprafata de absorbtie iar prin miscari peristaltice ondulatorii asigura inaintarea tranzitului digestiv pe o durata medie de 12-15 ore.

Intestinul gros, numit colon, lung de 1,5 metri, este aranjat ca un colac in jurul anselor intestinale. Prin miscari ondulatorii si contractii longitudinale se asigura transportul, timp de 8-10 ore, a continutului intestinal care are o bogata flora microbiana, bacterii saprofite (utile) dar si patogene (daunatoare) precum si substante toxice, nedigerabile.

Principalele boli ale intestinelor sunt:

continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Bolile intestinelor )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...