Măceşele, depozite de vitamine

Posted on 25 mai 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Lumina din 24.09.2007.

Măceşul este una dintre frumoasele podoabe ale dealurilor, fiind eficace pentru sănătatea omului, în primul rând pentru vitaminizarea organismelor slăbite şi apoi pentru prevenirea şi combaterea multor afecţiuni maladive (cardiovasculare, renale, genitale, digestive, nervoase şi pulmonare).

Legenda aminteşte despre grecii antici care susţineau că Afrodita, zeiţa frumuseţii, dragostei, căsătoriei şi a fertilităţii, era îndrăgostită de frumosul Adonis. Acest cuplu nu a fost pe placul lui Marte, zeul războiului, care o dorea pe Afrodita pentru el. Când Marte a vrut să-l omoare pe Adonis, atunci Afrodita a fugit în ajutorul iubitului ei, dar s-a înţepat într-un măceş ghimpos. Picăturile din sângele ei au căzut pe petalele alb-roze ale florilor de măceş şi astfel au apărut frumoşii trandafiri roşii şi parfumaţi.

Măceşul, cu denumirea ştiinţifică Rosa canina, aparţine de genul Rosa, cu circa 200 de specii, existente în regiunile continentale şi subtropicale ale emisferei nordice.

Dintre acestea, în România cresc 51 specii spontane sau cultivate, cea mai răspândită fiind specia spontană Rosa canina.

În ţara noastră, măceşul creşte frecvent în toate regiunile, începând de la litoralul Mării Negre până în zona montană, la altitudinea de 1.200–1.700 metri. Sub formă de arbuşti căţărători sau târâtori, adesea spinoşi, este întâlnit în răriturile de păduri foioase, liziere de păduri, coaste însorite şi semiumbrite, păşuni, fâneţe, crânguri din apropierea lacurilor, pe văile şi luncile râurilor, marginea drumurilor şi a căilor ferate.

Cel mai frecvent, măceşii se întâlnesc în judeţele Vrancea, Neamţ, Buzău, Brăila, Ilfov şi Teleorman. Creşte pe orice tip de sol, exceptând turbăriile şi terenurile mlăştinoase.

În diferite zone ale ţării, măceşul este cunoscut sub mai multe denumiri populare ca: răsură, cacadâr, mărăcine, rug, sipică, trandafir sălbatic, zgorghin.

Fructele se recoltează manual, în lunile august-octombrie, înainte de căderea brumei, deoarece fructele brumate se înmoaie şi pierd o parte din vitamina C. Fructele necoapte şi ciupite şi mai ales cele cu pete negre nu se culeg deoarece în ele au fost depuse ouăle muştei de măceş. O tufă poate produce circa 300-400 grame măceşe cu gust plăcut, dulce-acrişor, uşor astringent, lipsite de miros. Continuare …

Reclame
Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Măceşele, depozite de vitamine )

Constipatiile

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Constipatia este o stare patologica cu suferinte functionale care constau din dificultatea sau imposibilitatea de evacuare suficienta si la timp a  materiilor fecale, retinute in colon si in rect, datorita unui tranzit intestinal intarziat. Scaunele sunt rare, la intervale neregulate (peste 24 si chiar 48 ore), cu consistenta mult marita, provocand adesea ulceratii ale intestinelor, pierderi de sange, fisuri anale sau complicatii interne destul de grave,  cauzate de anumite boli digestive, acumulare de toxine care nu pot fi eliminate la timp, alimentatie saraca in fibre celulozice, exces de laxative sau alte medicamente. Perioadele de constipatie  pot fi intrerupte de perioade cu scaune normale sau cu falsa diaree.

Boala poate aparea de la varsta copilariei pana la adanci batraneti si poate fi considerata o afectiune in plina extindere, mai ales la persoanele din mediul urban datorita sedentarismului si a alimentatiei gresite. In aceste conditii este afectata circa o treime din populatia adulta, in deosebi femeile care sunt nevoite, adesea, sa foloseasca purgative.

Starea de constipatie este insotita de dureri abdominale, dureri de cap, insomnii, oboseala generala, lipsa poftei de mancare, limba incarcata, senzatie de balonare, colite, tumori intestinale, colon iritat, ocluzie intestinala, dischinezie rectala, afectiuni genitale la femei, prostatita si adenom de prostata, migrene, stari depresive, manifestari alergice si de nervozitate, cu mancarimi in zona abdomenului si a feselor si chiar unele tulburari psihice.  

In functie de factorii care determina starea de lenevire a stomacului, cu intarzierea peste limite a tranzitului intestinal, constipatia poate fi habituala (cronica), organica (simptomatica) si functionala (ocazionala).

Constipatia habituala este o forma primara, mai frecventa la femei cu multe nasteri, la batrani si la persoanele obeze cu viata sedentara. Cauzele care produc boala sunt legate de o alimentatie saraca in celuloza, dar bogata in alimente rafinate, fibre vegetale fine (paine alba, fripturi, branzeturi). Mai contribuie mult sedentarismul, care reduce tonusul musculaturii intestinale, statul in pat timp indelungat, intoxicatiile cu nicotina sau metale grele (plumb), utilizarea excesiva de laxative si purgative. In multe cazuri, constipatia este o reactie a unor boli de ficat, de stomac si intestine, ulcere gastrice si duodenale, apendicita, colecistopatii, precum si dupa aparitia unor factori psihici (stresuri) sau conjuncturali.

Constipatia organica este cauzata de unele afectiuni gastro-intestinale (tumori), leziuni pe canalul anal (inflamatii intestinale, hemoroizi, fisuri anale, prolaps anal) sau de tulburari postoperatorii si hormonale.

Constipatia functionala este cauzata de unele schimbari in regimul alimentar, deplasari lungi in alte localitati, nerespectarea unui program regulat al meselor si al scaunului si consumul in exces al anumitor medicamente (diuretice, hipotensoare, antidepresive, antiacide, produse cu fier).Tulburarile de motilitate ale colonului sunt produse fie prin spasme, fie prin atonie, cu localizari pe partea ascendenta a colonului din dreapta, pe portiunea stanga descendenta sau pe toata lungimea colonului. Spasmele si atonia pot coexista, un segment al intestinului fiind in spasme, iar altul in atonie.  

Daca durerea apare pe partea dreapta se poate confunda continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Constipatiile )

Bolile intestinelor

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Cele mai frecvente dureri care survin in cursul vietii, de la varsta prunciei pana la adanci batranete, sunt localizate la nivelul abdomenului, ca urmare a unor dereglari in functionarea intestinelor. Incepand de la pilor si pana la anus, cele doua tipuri de intestine (subtire si gros) exercita, in permanenta, functii fiziologice de prima importanta, secretoare, de motilitate si de absorbtie a substantelor nutritive.

Intestinul subtire, cu o lungime de 6-7 metri, este aranjat in forma de serpentine, bine ordonate, pentru a ocupa, cat mai eficient, spatiul din abdomen. Cele trei componente ale intestinului subtire (duoden, jejun si ileon) au, in interior, numeroase cute transversale, numite vilozitati, care maresc suprafata de absorbtie iar prin miscari peristaltice ondulatorii asigura inaintarea tranzitului digestiv pe o durata medie de 12-15 ore.

Intestinul gros, numit colon, lung de 1,5 metri, este aranjat ca un colac in jurul anselor intestinale. Prin miscari ondulatorii si contractii longitudinale se asigura transportul, timp de 8-10 ore, a continutului intestinal care are o bogata flora microbiana, bacterii saprofite (utile) dar si patogene (daunatoare) precum si substante toxice, nedigerabile.

Principalele boli ale intestinelor sunt:

continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Bolile intestinelor )

Hemoragiile digestive

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Constau din iesirea sangelui din vasele sanguine si trecerea lui in tesuturi (hemoragii interne) sau in afara (hemoragii externe).

Declansarea bolii si efectele asupra organismului depind de locul producerii. Hemoragiile superioare, localizate deasupra valvulei ileocecale, poarta denumirea de hematemeza si constau din varsaturi de sange pe gura sau pe nas (epitaxis). In functie de rapiditatea eliminarii de sange si de gradul de anemiere al bolnavului, moartea poate sa survina la o pierdere de 1,5 kg sange. Evolutia acestei hemoragii este imprevizibila; pot sa apara scaderi accentuate ale tensiunii arteriale, racirea mainilor si picioarelor, transpiratie excesiva, lesin, stare de soc si chiar deces.

Hemoragiile inferioare, declansate sub valvula ileocecala, poarta denumirea de melene si constau din eliminari prin scaun a unei cantitati de sange (rosu, maroniu sau negru), ducand la anemiere severa. Cauzele care declanseaza melena sunt multiple : diaree acuta, dizenterii bacteriene si parazitare, rectocolita ulceroasa, boala Crohn, hemoroizi si cancer de colon.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt eficiente la hemoragiile mai usoare, folosind speciile de plante care contin taninuri si vitamina K (antihemoragica).

In uz intern se utilizeaza:

infuzie din flori de trandafir de dulceata, frunze de patlagina, salvie, urzica vie, herba de traista ciobanului, sulfina, rachitan, coada racului, coada calului, papadie si matase de porumb.

decoct din radacini de brusture, cerentel si tataneasa, fructe de maces si scoarta de stejar si salcie.

tinctura din trandafir de dulceata (2 lingurite petale maruntite la 100 ml alcool 60º) ; se macereaza 10-14 zile si se iau zilnic cate 10-20 picaturi in putina apa.

ulei din fructe de catina alba, consumand 1-2 lingurite de 3 ori pe zi, inainte de fiecare masa, cu putina miere de albine.

In uz extern se aplica:

comprese locale cu herba de rachitan, frunze de patlagina si tinctura de echinaceea;

cataplasme cu flori de musetel, ciubotica cucului, frunze de urzica vie si scoarta de salcie sau stejar.

Regimul alimentar

Atat in hematemeza cat si in melena este obligatorie intreruperea alimentatiei pe o scurta perioada de timp. Urmeaza un ceai simplu sau amestecat cu putin lapte indulcit. In cantitati mici se va consuma suc de fructe, proaspete sau congelate, administrat cu lingurita.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Hemoragiile digestive )

Sindromul dispeptic

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Este o boala cronica, destul de  frecventa, cu extindere la persoane afectate de etilism si tabagism. Se manifesta prin tulburari digestive acute, greutate in capul pieptului, greata, arsuri stomacale, hiperaciditate si balonari, mai frecvente dupa masa de pranz. Boala evolueaza spre dureri violente (colici abdominali), lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate si pierderea fortelor fizice si intelectuale. Greturile de scurta durata apar dimineata, pe nemancate si se reiau la orele pranzului. In timpul noptii survin arsuri stomacale care trezesc bolnavul din somn.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt recomandate specii vegetale cu proprietati carminative si amare si uleiuri eterice din plante aromatice cu actiuni bactericide si bacteriostatice.  

Aici pot fi amintite:

infuzii din herba (de lichen de piatra, pelin alb, tintaura, busuioc, mataciune si sunatoare), frunze (de anghinare, roinita, menta, afin, mur, nuc, urzica, porumbar), flori (de musetel, tei, galbenele, albastrele, lavanda), conuri (de hamei), radacini (de cicoare, obligeana), fructe de ienupar, gel de aloe si seminte aromate (chimion, anason, fenicul, coriandru, angelica). In faza acuta se bea o infuzie din fructe de paducel.

tinctura din ghintura (20 g radacini macinate la 100 ml alcool 70º), se macereaza 7-8 zile, se strecoara si se dau la copii cate 5-10 picaturi si la adulti cate 10-15 picaturi inainte de masa.

vin de obligeana (100 g rizom uscat si macinat care se macereaza timp de 8 zile intr-un litru de vin rosu) ; se consuma cate un paharel (100 ml) inainte de mese.

sirop pentru copii din ghintura galbena (1 lingura pulbere din radacini si rizomi la 250 ml apa clocotita); se acopera si se lasa la macerat timp de 6 ore, se strecoara, se adauga 250 g zahar dupa care se fierbe pana capata consistenta siropoasa. Se dau la copii cate 3-4 lingurite pe zi, inainte de mese.

carbune vegetal din lemn de tei (se ia cate o lingurita intr-o cana cu apa).

Apiterapia

Include un consum regulat de polen uscat, luat dimineata, pe nemancate sau inainte de mese, dupa care se bea apa indulcita cu miere de albine. Se va consuma cate o lingura rasa de 4 ori pe zi, intr-o cura de 30 de zile care se repeta la intervale de 3 luni.

Regimul alimentar

Va consta din cantitati reduse de mancare, fractionate in 5 reprize, mai bogate in dulciuri si paste fainoase (fulgi de cereale), dar sarace in grasimi animale. Aportul de vitamine va fi asigurat prin consumul zilnic de legume (salata verde, morcov, patrunjel, marar, telina, ceapa, usturoi) si fructe (afine, lamai, portocale precum si 2-3 mere rase la intervale de 3-4 ore). Bune rezultate da si consumul zilnic de suc de cartofi si iaurt.

Tratamentul balneoclimateric

Recomanda apele minerale bicarbonate si carbogazoase din statiunile Tinca si Ciunget, apele sulfuroase si clorurate din Caciulata si Calimanesti precum si apele sulfuroase oligometalice de la Olanesti.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Sindromul dispeptic )

Bolile stomacului

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , |

Stomacul este unul dintre organele principale ale aparatului digestiv. Se gaseste sub diafragma, in partea stanga a abdomenului superior, intre esofag si duoden si are forma de sac, cu o capacitate de 1-2 litri.

In stomac are loc transformarea partiala a alimentelor, sub actiunea sucului gastric si prin contributia contractiilor ritmice ale peretelui stomacal. Mancarurile grele, cum sunt friptura de porc, gasca, rata si vanat, raman mai mult timp in stomac (pana la 6 ore), in timp ce hrana usoara trece prin stomac in numai 30 de minute.

Nu exista o alta parte a organismului unde sa se declanseze mai multe boli decat la stomac si intestine. Aceste afectiuni, mai frecvente in prezent decat altadata, sunt legate direct de modul de viata al fiecaruia, mai mult sau mai putin stresat, cu irascibilitatea caracteristica perioadei in care traim. Bolile de stomac mai depind mult de natura si calitatea alimentelor ingerate, adesea incarcate de ingrediente chimice, cu actiuni toxice.

La stomac apar atat tulburari banale, trecatoare, cu un usor disconfort, cat si dereglari deosebit de grave, insotite de simptome violente.

Cele mai frecvente afectiuni ale stomacului sunt: continuare…

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Bolile stomacului )

Bolile aparatului digestiv

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , , , , |

Progresele stiintei si tehnicii din ultimele decenii au schimbat, in mod semnificativ, modul de viata al generatiilor actuale, comparativ cu cel al generatiilor anterioare. Alimentatia excesiva si dezechilibrata bazata, in principal, pe produse animale, consumul exagerat de alcool si cafea, fumatul necontrolat si sedentarismul maresc mult riscul imbolnavirilor si al mortalitatii.

Alimentele actuale se deosebesc de cele consumate de bunicii si strabunicii nostri. Hrana de astazi este prea mult prelucrata in industria alimentara si chiar in bucatariile casnice. In locul alimentelor din cereale, legume si fructe, cu continut ridicat in vitamine, saruri minerale si fibre, au aparut produse greu asimilabile ca hot-dog, hamburger, unturi si grasimi animale, sucuri artificializate etc, distribuite prin firme ca «fast-food» sau « snack-bar », interesate doar de comercializarea rapida a produselor oferite.

Multi dintre oamenii avuti ai timpurilor de astazi, mai ales cei stresati de timp, depasesc masura in tot ceea ce fac; mananca prea mult si in mare graba, consuma alcooluri tari fara control, fumeaza in exces iar, la primele simptome de suferinta, apeleaza la medicamente de sinteza chimica, luate cu pumnul, fara prea mult discernamant.

Toate acestea contribuie la cresterea incidentei bolilor aparatului digestiv, fie prin actiunea directa a factorilor agresivi, fie prin sensibilizarea treptata a organismului.

In etapa actuala, bolile digestive au o raspandire tot mai larga in randul populatiei, in stransa legatura cu alimentatia defectuoasa si cu factorii de stres din regimul de viata. Aparitia unor simptome caracteristice afectiunilor digestive ar trebui sa impune o atentie mai mare din partea bolnavilor si a medicilor. Pierderea poftei de mancare si chiar refuzul de miros, scaderea rapida in greutatea corporala, durerile abdominale, voma, balonarile, constipatiile sau diareea sunt semnale, discrete sau violente, ale unor dereglari maladive, cu posibile evolutii grave.

In decursul multor veacuri, numeroase specii de plante, din flora spontana si cultivata, au dovedit eficienta larg recunoscuta de diferite popoare, in tratamentele bolilor aparatului digestiv, prin proprietatile lor stomahice, antiseptice, antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, sedative, carminative, colagog-coleretice, vermifuge, laxative si antidiareice. Aceste plante medicinale, prin continutul lor in principii active, au fost si sunt mult utilizate in terapeutica afectiunilor gastro-ulceroase, hepatobiliare, pancreatice, stomahice, intestinale etc, devenind mijloace eficace de alinare sau vindecare a unora dintre cele mai frecvente suferinte umane, fara a provoca efecte secundare daunatoare.

Publicatiile de specialitate, aparute in diferite tari, pun la dispozitie sute de retete, simple sau in formule complexe, care sunt rodul unor experiente multiseculare ale popoarelor respective.

Proprietatile vindecative ale principiilor active din plantele continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Bolile aparatului digestiv )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...