Rozmarinul, un excelent tonic pentru copii anemici şi bătrâni obosiţi

Posted on 25 mai 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Lumina din 01.10.2007.

Datorită proprietăţilor de stimulare a corticosuprarenalelor, rozmarinul a fost considerat întotdeauna un elixir al tinereţii, care fortifică organismele anemice, debilitate prin boală sau aflate în convalescenţă. Planta acţionează în combaterea proceselor de îmbătrânire, astfel că persoanele consumatoare de rozmarin manifestă o vitalizare a activităţii tuturor organelor, un plus de energie şi de optimism.

Prima utilizare în medicină datează din jurul anului 100 î.Hr., când se prepara un ulei „Oleum coctum“, eficient împotriva tetanusului şi a paraliziei.

Multe secole a existat practica arderii crenguţelor de rozmarin pentru purificarea aerului în spitalele europene, cu deosebire în Franţa. Acest procedeu s-a păstrat până în secolul XX, dar s-a abandonat tocmai în momentul în care ştiinţa modernă a demonstrat că uleiul de rozmarin are proprietăţi antiseptice, deosebit de eficiente.

Legenda spune că bătrâna regină a Ungariei, Isabella, în vârstă de 70 de ani, care suferea de paralizie şi dureri acute de reumatism şi poliartroze, a visat un înger care i-a dăruit o crenguţă de rozmarin cu care să se facă sănătoasă. Prin macerare în alcool împreună cu alte specii aromatice, regina a obţinut o tinctură cu care s-a masat câteva săptămâni la rând. Efectele au fost miraculoase, bătrâna regină s-a vindecat, a început să întinerească, astfel că, în scurt timp, s-a recăsătorit cu regele Poloniei. Mult timp, „apa reginei Ungariei“ a fost utilizată în toată Europa, fiindu-i recunoscute efectele magice în tratarea reumatismelor.

Rozmarinul are nevoie de lumină şi căldură

Originea speciei este localizată în jurul Mediteranei, fiind cultivat, pe scară largă, în preajma litoralului. De altfel, denumirea ştiinţifică provine din două cuvinte latine „ros“ şi „marinus“, care înseamnă „roua mării“. Principalele ţări cultivatoare sunt Spania, Franţa, Italia, Tunisia, Maroc, fosta Iugoslavie şi, mai recent, SUA şi China.

In stare spontana se cultiva pe terenuri insorite, pietroase, pe ziduri vechi, ferite de curenti si ierni aspre.

In Romania se cultiva ca planta ornamentala in gradini, sere si apartamente, mai ales in zonele sudice si sud-vestice, pana la altitudinea de 1,500 de metri, fiind mult apreciata pentru parfumul foarte placut de tamaie si camfor. 

Continuare …

Reclame
Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Rozmarinul, un excelent tonic pentru copii anemici şi bătrâni obosiţi )

Tratamentul naturist al dischineziei biliare

Posted on 1 aprilie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 27.12.2006.

Dischinezia biliară este efectul perturbării mecanismului de eliminare a bilei. Este afectată fie vezicula biliară şi sfincterul său cistic, fie canalul coledoc, prin care bila circulă de la vezicula biliară la duoden. Mai ales acum, în perioada sărbătorilor de iarnă, dischinezia biliară este o afecţiune frecventă. De aceea, dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, coordonatorul Centrului Aroma Iaşi, ne-a oferit reţetele unor remedii naturale pe care este bine să le avem la îndemînă, în farmacia casei, pentru îndepărtarea crizelor de dischinezie biliară.

Infuzii şi decocturi din plante

Colaboratorul nostru, dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, recomandă utilizarea unor plante cu efecte coleretice (fluidifică bila, uşurînd eliminarea ei) şi colagoge (stimulează secreţia biliară), care se completează prin efectul lor sinergic. În primul rînd, dl Milică recomandă infuziile din rostopască, salvie, anghinare, turiţă mare, sunătoare, ţintaură (fierea pămîntului), unguraş, cimbru, volbură, lavandă, unguraş, roiniţă, talpa mîţei, arnică, lemnul Domnului, coada şoricelului, coada racului, flori de podbal, mentă, gălbenele, măceşe, păpădie şi splinuţă. Dintre decocturi (fierturi) sînt indicate cele din rizomi de pir, părţi aeriene de vinariţă, rădăcini de cicoare amestecate cu flori de muşeţel, rădăcini de ipcărige (floarea miresei), rădăcini de iarbă mare (recoltate toamna), scoarţă de cruşin (recoltată de pe ramuri tinere de 2-4 ani), rizomi şi rădăcini de săpunariţă (recoltate primăvara), scoarţa rădăcinilor de cătină roşie.

Toate aceste plante, spune dl prof. Milică, favorizează formarea şi eliminarea secreţiei de bilă: „În plus, anghinarea tonifică celulele hepatice şi le întăreşte funcţia antitoxică, menta reduce inflamaţiile şi calmează spasmele biliare, coada racului înlătură spasmele ivite la nivelul canalului coledoc, unguraşul şi volbura măresc contracţia veziculei biliare, cruşinul este benefic atunci cînd dischinezia biliară este asociată cu constipaţia, iar fructele de măceş stimulează secreţia biliară mărind diureza şi eliminînd toxinele formate în ficat. Absorbţia în organism a principiilor active din păpădie dublează, în numai jumătate de oră, cantitatea de bilă secretată. Salvia nu se recomandă mamelor care alăptează”.

Ceaiuri în amestec

Un amestec de plante cu acţiuni antispastice, antiinflamatoare, colagog-coleretice şi dezinfectante asupra căilor biliare, fiind recomandat de dl prof. Milică în toate formele de dischinezie, este din rostopască (15 g), coada şoricelului (10 g), sunătoare (15 g), scoarţă de cruşin (15 g), rădăcini de păpădie (10 g), turiţa mare (5 g), volbură (10 g), mentă (5 g), fructe de măceş (10 g) şi mătase de porumb (5 g). Se prepară ca decoct din 1 linguriţă amestec la 200 ml apă. Se fierbe 5 minute, se lasă acoperit să infuzeze încă 15, se îndulceşte moderat cu miere şi se beau 2-3 ceaiuri/zi, cu 30 minute înaintea meselor principale.

În dischinezia însoţită de gastrită hiperacidă sau ulcer gastro-duodenal, cu acţiuni calagog-coleretice şi de protecţie a mucoasei gastro-duodenale, dl Milică recomandă un amestec din flori de coada şoricelului, gălbenele, salcîm, frunze de roiniţă şi de păpădie, cîte 10 g din fiecare. Se face infuzie din 1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită. Se infuzează acoperit, 5 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, după ce, dimineaţa, cu 30 minute înainte de micul dejun, se ia o lingură cu un amestec din ulei de sunătoare şi ulei de gălbenele, în proporţii egale.

În cazul în care bolnavii de dischinezie sînt hipertensivi, de preferat este următorul amestec: coada şoricelului, frunze de anghinare, de păpădie şi flori de păducel (efect hipotensiv), cîte 10 g din fiecare. Se face infuzie din 1 lingură amestec la 200 ml apă în clocot şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Amestec de tincturi pentru dischinezie biliară

Se ştie că, tincturile au un efect benefic deosebit în tratarea tuturor bolilor. „Utilizarea tincturilor este foarte apropiată de homeopatie – o altă metodă recunoscută, acceptată şi practicată în medicină. Mai mult, faţă de infuzii şi decocturi, tincturile extrag şi păstrează mult mai bine principiile active terapeutic din plante”, spune dl prof. Milică, care ne-a oferit şi reţeta unui remediu preparat numai din tincturi, care s-a dovedit foarte eficient în cazurile de dischinezie biliară: 1/2 lingură tinctură de rostopască, 1/2 lingură tinctură de anghinare, o lingură tinctură de sovîrv (Origanum vulgare) şi 1/2 litru de apă. Se bea jumătate de pahar, pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masă. Remediul nu se ţine în soare sau la căldură şi se pregăteşte o dată la 2 zile. Cura poate să dureze pînă la vindecare.

Pentru a obţine acest amestec, trebuie să ştim mai întîi cum se prepară tincturile. Modul de prelucrare şi reţeta sînt la fel pentru fiecare plantă în parte. Se macină planta uscată cu rîşniţa de cafea. În jumătate de litru de ţuică tare, palincă sau alcool de 75E (2 părţi alcool alimentar de 96E şi o parte apă) se pun 10 linguri de pulbere proaspăt măcinată. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitîndu-se zilnic vasul de macerare, apoi se stoarce, se filtrează şi se toarnă în sticluţe închise la culoare. Se păstrează la frigider şi, din două în două zile, se umblă la ele pentru a se prepara remediul propriu-zis.

Regimul alimentar

În dischinezia biliară se recomandă o alimentaţie dietetică, fracţionată în mai multe mese pe zi. Se începe dimineaţa cu o lingură de ulei de măsline sau de floarea soarelui (important este să fie presat la rece) pe stomacul gol, după care se stă culcat 15-20 de minute pe partea dreaptă. Micul dejun va consta în pîine neagră, unt şi smîntînă, alimente care contribuie la drenajul normal al căilor biliare. Mesele de peste zi vor consta în produse lactate şi legume proaspete sau pregătite cu untdelemn. La amiază se mai poate servi carne de pasăre fiartă, carne slabă de viţel şi peşte slab. Dintre făinoase sînt admise griş, orez, macaroane, fidea, fulgi de ovăz şi pîine prăjită. Nu trebuie să se uite de fructe şi produse apicole.

Sucul de ridichi negre cu miere de albine favorizează evacuarea bilei. Sucul se obţine prin stoarcere, după ce ridichea se curăţă de coajă şi se dă prin răzătoare sau maşina de tocat. Se iau 3-6 linguri pe zi, pînă la ameliorarea completă a bolii.

Se exclud prăjelile, toate alimentele preparate cu untură, mezelurile, conservele, carnea grasă de porc, raţă, gîscă şi peşte, fripturile la grătar, condimentele, alcoolul, produsele de patiserie şi brînzeturile fermentate.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tratamentul naturist al dischineziei biliare )

Remedii naturale in caz de colici hepato-biliare (Raspunsuri la scrisorile cititorilor)

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 15.11.2003.

Dna Eleonora Varzaru, din Roman, ne solicita sa publicam citeva retete de ceaiuri sau remedii naturale pentru colici hepato-biliare: „A inceput sa ma doara tare in partea dreapta, la ficat, o durere continua, apoi au aparut crizele si imi era foarte rau. Am mers imediat la doctor si mi-a spus de colici la ficat. Acum iau medicamentele prescrise dar as incerca si cu ceaiuri”.

Dna Varzaru, mai intii, este bine de stiut ca aceasta afectiune este accidentala, ca urmare a unor tulburari la nivelul cailor biliare extrahepatice. Substratul principal al durerii este un proces dischinetic in arborele biliar. Durerea apare brusc si atingerea apogeului dureros decurge rapid, in citeva minute, ore sau zile. Inceputul si stadiul maxim al durerii este in hipocondrul drept, pina spre coloana vertebrala. Evolueaza adeseori cu agitatie, meteorism (gaze), eventuale ascensiuni febrile, precedate uneori de frison; apar varsaturi biliare.

Ca metode terapeutice naturale in caz de colici hepato-biliare, cele mai utile sint dietoterapia si fitoterapia. Se consuma suc de ridichi negre, proaspat extras, cite 50-200 ml pe zi, in combinatie cu suc de morcovi, pastirnac si patrunjel. Acest remediu ajuta in toate afectiunile hepato-biliare sau in cazurile in care se urmareste drenajul hepato-biliar.

In cazul colicilor hepato-biliare cu o componenta nevrotica (agitatie), fitoterapia recomanda infuzia din flori de coada soricelului, 2 linguri la o jumatate de litru de apa clocotita, din care se bea cite o cana, la nevoie. Foarte eficienta este infuzia de rostopasca, o jumatate de lingurita la cana. Se beau 1-2 linguri, din 3 in 3 ore, in cursul unei zile. A se evita supradozarea, deoarece poate avea efecte toxice.

Dintre amestecurile de plante ultile in combaterea colicilor hepato-biliare, colaboratorul nostru, dl prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, va recomanda: coada soricelului, flori de levantica, talpa gistei, frunze de menta, sunatoare, radacini de valeriana si fructe de fenicul, cite 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingura amestec la o cana cu apa si se beau 1-2 cani pe zi.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Remedii naturale in caz de colici hepato-biliare (Raspunsuri la scrisorile cititorilor) )

Amestec de tincturi pentru dischinezia biliara

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 08.05.2003.

Dupa cum ne-a spus dl prof. univ. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, tincturile au un efect benefic deosebit in tratarea tuturor bolilor. „Utilizarea tincturilor este foarte apropiata de homeopatie – o alta metoda recunoscuta, acceptata si practicata in medicina. Mai mult, fata de infuzii si decocturi, tincturile extrag si pastreaza mult mai bine principiile active terapeutic din plante”, spune dl Milica. Acesta ne-a oferit reteta unui remediu preparat numai din tincturi, care s-a dovedit foarte eficient in cazurile de dischinezie biliara: 1/2 lingura tinctura de rostopasca, 1/2 lingura tinctura de anghinare, o lingura tinctura de sovarf (Origanum vulgare) si 1/2 litru de apa. Se bea jumatate de pahar, pe stomacul gol, cu 15 minute inainte de masa. Remediul nu se tine in soare sau la caldura si se pregateste o data la 2 zile. Cura poate sa dureze pina la vindecare.

Pentru a obtine acest amestec, trebuie sa stim mai intii cum se prepara tincturile. Modul de prelucrare si reteta sint la fel pentru fiecare planta in parte. Se macina planta uscata cu risnita de cafea. In jumatate de litru de tuica tare, palinca sau alcool de 75° (2 parti alcool alimentar de 96° si o parte apa) se pun 10 linguri de pulbere proaspat macinata. Se lasa la macerat timp de 10 zile, agitindu-se zilnic vasul de macerare, apoi se stoarce, se filtreaza si se toarna in sticlute inchise la culoare. Se pastreaza la frigider si, din doua in doua zile, se umbla la ele pentru a se prepara remediul propriu-zis.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Amestec de tincturi pentru dischinezia biliara )

Amestec de plante util in caz de calculoza (litiaza) biliara

Posted on 21 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 30.01.2003.

Se foloseste radacina de brusture, uscata si maruntita (20 g), scoarta de dracila (50 g), rostopasca (10 g), frunze de anghinare (30 g), sunatoare (30 g), radacini de papadie (30 g), trei frati patati (20 g) si matase de porumb (50 g). Se prepara decoct din 10 g amestec la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, se lasa vasul acoperit 15 minute, se strecoara si se beau 2-4 ceaiuri pe zi, cu 20-30 de minute inaintea meselor principale.

Dupa cum ne-a spus dl prof. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, cel care ne-a oferit aceasta reteta, inainte de a se consuma ceaiul, se iau 2-3 linguri de ulei de masline sau de floarea soarelui, in care s-au pus circa 20-30 de picaturi de ulei de menta. Cind calculii s-au redus la circa 5 mm in diametru, se adauga la reteta si turita mare (Agrimonia eupatoria) si se continua tratamentul inca 1-2 luni, pina la eliminarea totala a pietrelor si nisipului.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Amestec de plante util in caz de calculoza (litiaza) biliara )

Tintaura – excelenta pentru rezolvarea problemelor biliare

Posted on 20 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 14.11.2002.

In scopuri terapeutice, de la tintaura (Centaurium umbellatum), numita popular si „fierea pamintului”, se foloseste numai partea aeriana a plantei, care se recolteaza in timpul infloririi. Uscarea se face la umbra, in buchete atirnate pe sfori.

Cel mai simplu mod de preparare este sub forma de infuzie, din 1 lingurita pulbere de planta uscata si maruntita la 250 ml apa in clocot. Se infuzeaza, acoperit, 15-20 de minute, se strecoara si se bea cite un sfert de cana, cu 30 de minute inainte de fiecare masa. Dupa cum ne-a spus dl prof. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, „efectul acestui remediu este de marire a contractiei veziculei biliare si de scaderea febrei”.

Tinctura din 20 g pulbere din planta uscata la 100 ml alcool de 70 de grade este indicata in cazul dischineziei biliare, „reglind functionarea mecanismului de eliminare a bilei, asigurind circulatia bilei de la vezicula spre duoden”. Dupa ce se lasa la macerat timp de 7-8 zile, tinctura se strecoara si se iau cite 30-40 de picaturi intr-un pahar cu apa indulcita, cu jumatate de ora inainte de mesele principale. La fel de bun pentru rezolvarea unor probleme biliare este vinul tonic preparat din 60 g planta maruntita la 1 litru de vin rosu. Se lasa la macerat 8 zile, cu agitare zilnica pentru uniformizare. Se strecoara si se bea cite un paharel (100 ml) inainte de masa.

Siropul de tintaura poate fi administrat in caz de dezechilibre biliare atit la copii – 50 ml, cit si la adulti – 100 ml, inainte de mesele principale. Siropul se prepara dintr-o infuzie obtinuta din 2 linguri de planta uscata si maruntita la 300 ml apa clocotita. Se strecoara si se adauga 500 g zahar, apoi se fierbe pina cind se obtine o consistenta siropoasa.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Tintaura – excelenta pentru rezolvarea problemelor biliare )

Dischinezia biliara

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , |

Boala consta din dereglarea functionala a mecanismului de eliminare a bilei, prin reducerea capacitatii vezicii de a asigura circulatia fierii prin canalul coledoc spre duoden. Trebuie subliniat ca fierea secretata de ficat are un rol foarte important in digestia alimentelor prin continutul complex de enzime si de aceea este necesar, in mod obligatoriu, sa fie deversata in duoden, fara blocari anatomice sau functionale.

Declansarea bolii este datorata unor tulburari digestive complexe, a unor procese inflamatorii abdominale (apendicita, anexita, sarcina, menopauza) sau a unor stari nevrotice declansate in urma unor discutii tensionate, in timpul mesei sau imediat dupa masa.

Dischinezia poate fi hipertona sau hipotona.

Dischinezia hipertona consta din marirea, spontana sau lenta, a capacitatii de contractare a vezicii, cu golire rapida a bilei, peste capacitatea de scurgere prin arborele biliar. Afectiunea este intalnita, frecvent, la femei si la tineri, fiind declansata la nivelul sistemului nervos central, in urma unui stres psihic sau a unei stari de nervozitate. In plus, boala poate fi provocata de unele afectiuni din vecinatate ca apendicita, ulcer gastro-duodenal, boli ginecologice, sarcina, ciclu menstrual si boli hormonale.

Dischinezia hipotona consta din cresterea in volum a vezicii ca urmare a incapacitatii de a se contracta si de a evacua bila ce se acumuleaza, in exces, in interiorul vezicii lenese. Boala se manifesta prin dureri in zona hepatobiliara, greturi si balonari dupa mese, dureri de cap, migrene, astenie fizica si intelectuala, intoleranta la unele alimente care provoaca respingere chiar la vederea lor.

Tratamentul fitoterapeutic este foarte diversificat prin numarul mare de plante cu efecte vindicative si ameliorative, avand actiuni sedative, antispastice, carminative, coleretice si stomahice. Se administreaza specii separate sau in amestecuri, sub forma de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, bai generale si locale cu:

v      Infuzii din:

– flori de arnica, galbenele, coada soricelului, lavanda, tei, lemnul Domnului;

– frunze de anghinare, menta, roinita, salvie;

– herba de cimbru, rostopasca, sunatoare, tintaura, turita mare, coada racului, unguras, volbura;

– fructe de coriandru si maces;

– radacini de papadie.

v      Decoct din:     

– herba de vinarita;     

– radacini de cicoare, iarba mare, pir, sapunarita.

v      Vin tonic de tintaura;

v      Tinctura de volbura.

Regimul alimentar

Se recomanda o hrana dietetica, repartizata in 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ si calitativ.

Alimentele permise cuprind, mai intai, produse lactate (iaurt, lapte batut, lapte smantanit, branzeturi nefermentate, branza de vaci, lapte cu cafea de cicoare), legume verzi (fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salata verde, vinete, tomate). Se mai poate consuma carne fiarta de pasare, vitel, peste slab (salau, stiuca, pastrav, biban, calcan, mreana, guvizi). Dintre fainoase sunt admise gris, orez, macaroane, fidea, taitei, arpacas, fulgi de ovaz, biscuiti. La dischinezia hipotona se mai adauga sucul de ridichi negre cu miere de albine care favorizeaza evacuarea bilei.

Ca desert se pot consuma prajituri uscate, tarte cu fructe, placinte cu mere sau branza, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeura), apoi compoturi, dulceturi, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade.

Se exclud alimentele prajite in untura, conserve de carne sau de peste, mezeluri, carne grasa de porc, rata, gasca, fripturi la gratar, branzeturi fermentate, alimente bogate in celuloza grosiera, fructe oleaginoase (seminte), produse de patiserie,condimente iuti, alcool.

Regimul de viata

Impune odihna la pat, timp de o ora dupa mese, iar in cursul zilei plimbari in aer liber, gimnastica usoara si evitarea sedentarismului.

Tratamentul balneoclimateric

Sunt indicate apele minerale slab concentrate in saruri, administrate calde, in statiunile balneare Olanesti, Caciulata, Calimanesti, Herculane, Buzias, Sangeorz-Bai, Vatra Dornei, Borsec, Tusnad, Slanic-Moldova, Homorod-Brasov, Strunga.

Apele minerale imbuteliate se beau la domiciliu, inainte de mese, prin inghitituri rare, de 2 ori pe zi, dupa care se va sta culcat pe partea dreapta timp de 20-30 minute.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Dischinezia biliara )

Calculoza biliara

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Numita si litiaza biliara (de la cuvantul grecesc lithos = piatra) este o afectiune evolutiva care consta din depunerea, zilnica, a circa 500 ml fiere, bogata in colesterol, bilirubina (pigmenti cristalini) si saruri biliare (carbonati si fosfati de calciu). Prin precipitarea cristalelor de colesterol se formeaza calculi mari iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu si a carbonatului de calciu se formeaza calculi mici, inclusiv nisip.

Formarea pietrelor in vezica sau in canalele biliare este in corelatie cu varsta, predispozitia ereditara, tulburari endocrine, graviditate, menopauza, diabet, guta, reumatism, litiaza renala, obezitate, sedentarism, supraalimentatie si infectii intestinale.

Calculoza reprezinta 90% dintre toate afectiunile biliare, fiind una dintre cele mai frecvente boli digestive. Frecventa bolii creste paralel cu inaintarea in varsta (dupa 70 de ani ajunge la 30-60%). Este mai frecventa la femei, de 2-3 ori mai mult decat la barbati, datorita tulburarilor ivite in metabolismul lipidelor.

Boala se manifesta prin dureri violente, mai ales noaptea, dand colica biliara, insotita de crampe, varsaturi bilioase de culoare verde-inchis, transpiratii reci si febra. Urina devine inchisa la culoare datorita unor pigmenti si saruri biliare. In paralel, persista un prurit generalizat, cu mancarimi pe tot corpul.

Agravarea bolii apare in momentul cand calculul trece din vezica in canalul cistic sau in canalul coledoc, provocand obturarea cailor biliare si icter mecanic. Mai grava este trecerea unui calcul in intestin declansand ocluzie intestinala, pancreatita hemoragica acuta, tromboflebita venei porta sau cancerul cailor biliare (la circa 10% din bolnavi).

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare si depunere a calculilor sau de a contribui la dizolvarea si eliminarea lor. In faza acuta se va incepe cu plante antispastice, calmante ale durerilor iar apoi, imediat dupa ce durerile au incetat, se recomanda tratamentul cu plante care au proprietati coleretice, colagoge si hepato-protectoare, la nevoie chiar dezinfectante.

In uz intern sunt eficiente:

infuzii calde cu coada soricelului, albastrele, lavanda, rostopsca, sunatoare, porumb (matase), papadie, menta, urzica vie, ventrilica, maces (fructe), turita mare, asmatui.

decocturi din radacini (de brusture, valeriana, lemn-dulce, frasinel, patrunjel), herba (de coada calului), frunze (de anghinare) si fructe (de papalau);

decoct din amestec cu scoarta de dracila (50 g), matase de porumb (50 g), frunze de anghinare (30 g), herba de sunatoare (30 g), trei-frati-patati (20 g) si rostopasca (10 g), radacini de papadie (30 g) si brusture (20 g); din amestec se iau 10 g la 250 ml apa rece care se fierbe 5-10 minute, se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 20-30 minute inainte de mesele principale. Cand calculii s-au redus in volum la circa 5 mm in diametru, se adauga la reteta herba de turita mare si se continua tratamentul inca 1-2 luni, pana la eliminarea totala a pietrelor si a nisipului.

macerat timp de 8 zile in vin alb cu hrean, pedicuta, iedera, verbina, seminte de fenicul si scoarta de tei, din care se beau 3-4 paharele mici pe zi.

ulei de sunatoare (cate 20 picaturi de 3 ori pe zi in apa sau ceai).

pulbere din radacini de patrunjel de camp (cate un varf de cutit de 3 ori pe zi, inainte de mese).

In tratamente externe sunt indicate:

decoct cu amestec din paie de ovaz, coada calului si flori de fan, turnate in cada de baie, unde bolnavul sta in apa calda la 37-38ºC, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnica pe o perioada de 3 saptamani;

bai de maini si picioare cu decoct cald din pir, cicoare, mac rosu si papadie, tinute cate 8 minute, dimineata si seara.

Regimul alimentar

Bolnavii cu calculi biliari vor tine un regim strict timp de cativa ani pentru a evita tendinta de formare a noi pietre sau nisip. Regimul dietetic urmareste reducerea colesterolului pentru a diminua riscul precipitarii in vezica. Se vor evita mesele copioase, incarcate cu carnuri si grasimi. Sunt indicate cruditati si sucuri de legume, pe cat posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salata verde, morcov, telina, tomate, patrunjel, marar, leustean, conopida, sfecla rosie, hrean, dovlecei etc).

Bune rezultate da cura de 6 saptamani cu suc combinat din morcovi, castraveti, ridichi si sfecla rosie, in parti egale, din care se bea cate un paharel (100 ml) de 3 ori pe zi, avand actiune directa in dizolvarea pietrelor din vezica. Sunt admise si alte alimente : lapte acru amestecat cu tarate de grau, lapte degresat, iaurt, branza de vaci, cas, urda, telemea desarata, supe de zarzavat cu orez, gris sau taitei, borsuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vita si pui, peste slab, , untdelemn (neprajit), paste fainoase, paine alba, uscata sau prajita.

Se mai recomanda o cura de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cirese, visine, piersice, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeura, struguri, lamai, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulceturi, toate cu rol decisiv in drenarea vezicii.

Multi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de masline sau floarea soarelui (250 ml) in amestec cu suc de lamaie (250 ml stors de la circa 6 lamai). Tratamentul incepe seara la ora 20 cand se bea un paharel cu 50 ml ulei si un paharel cu 50 ml suc de lamaie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. Dupa fiecare ingerare de ulei + lamaie, pacientul va sta culcat pe partea dreapta si va tine o perna electrica incalzita pe zona ficatului. La culcare se va dormi pe spate pana dimineata.

Alimentele interzise care favorizeaza formarea calculilor sunt: carnea de porc, oaie, rata, gasca, vanat si peste gras, grasimi animale, slanina, carnati, afumaturi, sunca, tocaturi, sardele, sosuri cu rantasi si prajeli, oua tari sau prajite, unt, smantana, frisca, maioneza, paine neagra si proaspata, ciuperci, legume bogate in celuloza grosiera (fasole boabe, varza, praz, mazare), nuci, alune, prajituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolata, condimente iuti, tutun, bauturi alcoolice si alimente prea reci (inghetate, siropuri, bere). De asemenea se vor evita alimentele bogate in colesterol (ficat, rinichi, creier, pancreas, viscere).

Mesele se vor lua la ore fixe, cu mestecarea completa a alimentelor. Se vor evita mesele copioase si consumul de lichide in timpul meselor.

Regimul de viata

In timpul crizelor se recomanda:

– asezarea bolnavului la orizontala cu capul ceva mai jos;

– baie generala cu apa calda sau dus cald, dirijat spre regiunea ficatului;

– comprese calde cu apa simpla sau alcoolizata aplicate local.

Tratamentul balneoclimateric

Sunt recomandate apele minerale din statiunile Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Malnas, Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova, Strunga si Tinca. Fac exceptie cazurile cand litiaza biliara este insotita de colicistite, colici biliare, inflamatii acute ale ficatului si cailor  biliare.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Calculoza biliara )

Angiocolitele

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , , |

Angiocolitele sunt inflamatii acute ale cailor biliare din interiorul si din afara ficatului, datorita unor toxiinfectii alimentare cu colibacili, enterococi, stafilococi, salmonele si germeni anaerobi. Pe cale netoxica, inflamatia este provocata de litiaza biliara, dischinezia biliara, cancerul cailor biliare, boli pancreatice si intestinale sau lovituri locale.

Simptomele bolii constau din: hepatomegalie (ficat marit, moale si sensibil la apasare), subicter moderat, greata, varsaturi, diaree, anorexie, febra cu oscilatii mari pana la 40ºC, frisoane prelungite si intense, tahicardie, splenomegalie, stare generala alterata, cu somnolenta si posibile hemoragii interne.

Complicatiile mai frecvente sunt: hepatita cronica, ciroza biliara, abcese hepatice si subhepatice, peritonite generalizate sau inchistate si chiar septicemie. La analize se constata cresterea procentului de bilirubina din urina, concomitent cu instalarea oliguriei, ca semne de agravare a bolii. Durata afectiunii cu dureri violente poate ajunge la 1-3 saptamani.

Tratamentul fitoterapeutic

Se face cu infuzii din frunze de frasin, decocturi din radacini de cicoare si scoarta de crusin.

Regimul alimentar

In faza acuta se recomanda o dieta absolut hidrica cu supe de zarzavat strecurat, compoturi, sucuri de fructe, oranjade, si apa potabila. Treptat, se continua cu lapte amestecat cu ceai, piure de legume, fructe coapte si rase, cartofi fierti, buiscuiti si paine prajita.

Regimul de viata

Este absolut obligatoriu repausul la pat in timpul crizelor si aplicarea unei pungi cu gheata in zona ficatului si a vezicii biliare.

Hidroterapia

Pe abdomenul superior se aplica parafina calda sau termofor.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Angiocolitele )

Colecistitele

Posted on 3 martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , , , |

Colecistitele constau din inflamatii, acute sau cronice, ale peretelui vezicii biliare, in grade diferite (congestii, supuratii, gangrene), ca urmare a blocarii drenajului bilei prin canalele cistice ingustate. Frecventa bolii este substantial mai mare la femei cu varste intre 20-50 ani.

Colectistita acuta, foarte dureroasa, este provocata de infectii cu diferiti germeni microbieni (colibacili, streptococi, stafilococi, pneumococi, salmonele, bacilul tific si paratific). Acesti germeni ajung in colecist pe caile sanguine sau prin canalele care fac legaturile cu ficatul si cu duodenul.

Colecistita cronica este o inflamatie persistenta a peretilor supraingrosati, aparuta in urma formarii de calculi in interiorul vezicii (litiaza biliara) sau pe caile biliare (canalul hepatic si canalul coledoc). Mai intervin si alti factori: infectiosi, chimici, alergici, neurohormonali si distrofici. Boala mai apare in urma activarii unor afectiuni digestive (colita, apendicita, ulcere, refularea sucului pancreatic in colecist) sau prin  intoxicarea cu saruri de aur, barbiturice si antibiotice.

Bila care trece prin vezica devine tulbure datorita continutului in bacterii polinucleare, celule epiteliale, puroi, exsudat si, eventual, calculi.

Durerile provin din cresterea in volum a vezicii, cu mucoasa congestionata si pereti necrozati, uneori cu leziuni hemoragice superficiale. In afara de durerile puternice din zona hipocondrului drept, imediat sub coaste, se simt reflexe dureroase in spate si spre umarul drept. Urmeaza greturi, varsaturi bilioase, arsuri epigastrice, gust amar in gura dimineata, icter si subicter, balonari, constipatii, lipsa poftei de mancare, iritabilitate crescuta, astenie fizica sau intelectuala, oboseala, dureri de cap, febra cu frisoane, insomnii sau somn agitat cu cosmaruri, capacitate redusa de munca si de concentrare. Bolnavul este palid, tras la fata si prezinta transpiratii frecvente.

Complicatiile pot fi locale prin perforarea colecistului, urmata de o peritonita generalizata sau inchistata. Complicatiile la distanta sunt corelate cu obstructii ale canalului cistic sau coledoc si cu alte afectiuni (ciroza si ascita, icter infectios, angiocolita acuta, abcese hepatice, perforatie in peritoneu, pancreatita hemoragica, septicemie, tromboza venei porte si litiaza biliara cu tendinta de cancerizare. Prin blocarea mecanica a evacuarii ritmice a vezicii, microorganismele se inmultesc in interior si produc inflamatia mucoasei iar bila restanta determina depunerea de mal, nisip sau calculi biliari.

Crizele se intensifica dupa un consum excesiv de grasimi animale, sosuri cu rantasi, tocaturi, mezeluri, multe oua, tutun, cafea, alcool, sau la stari de stres, tensiune si oboseala.

Tratamentele fitoterapeutice

Au un arsenal larg de proceduri, folosind ceaiuri din plante cu proprietati continuare …

Citește articolul întreg | Make a Comment ( Comentarii închise la Colecistitele )

« Intrări anterioare

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...