Tratamentul naturist al gastritelor

Posted on 1 Aprilie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 19.10.2006.

Banala aspirină poate declanşa boala
După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, cele mai frecvente agresiuni asupra mucoasei gastrice sînt produse de alimentele dure, insuficient mestecate şi greu digerabile, alterate sau contaminate cu microbi, precum şi de consumul excesiv de alcool, tutun, ceai chinezesc, cafea, băuturi reci, mîncăruri prea fierbinţi sau prea reci, îngheţate, abuzuri de condimente iuţi sau grăsimi prăjite. Printre factorii chimici dăunători sînt şi medicamentele, în special sărurile acidului salicilic, care determină congestionarea mucoasei gastrice. În gastrita acută, mucoasa se poate regenera în cîteva zile sau maxim 4-6 săptămîni. În cea cronică, procesul inflamator al mucoasei din pereţii gastrici este de lungă durată, iar ritmul secreţiei gastrice este foarte redus. În declanşarea formei cronice mai poate interveni şi un deficit proteic, vitaminic şi mineral din alimentaţie, pe fondul unei gastrite acute nevindecată. Dacă leziunile mucoasei gastrice au o vechime de 10-15 ani, apare un risc considerabil pentru cancerul gastric.
Remedii din plante pentru gastrite hiperacidePentru tratarea acestor afecţiuni, dl prof. Milică recomandă infuzii, decocturi şi tincturi din coada şoricelului, sunătoare sau muşeţel, decoct sau pulbere din rizomi de obligeană (pulberea acţionează ca un pansament gastric, prin favorizarea epitelizării ulceraţiilor gastro-intestinale), infuzie din muguri de coacăz negru, infuzii din turiţa mare (plante recoltate la începutul înfloririi), din petalele florilor de nalbă de grădină, flori de gălbenele sau de salcîm, fructe de chimion şi coriandru, părţi aeriene de calomfir, mătăciune, silur, mentă, şopîrliţă albă, patlagină sau iarba sîngelui (Lysimachia vulgaris – în caz că apar sîngerări gastrice), frunze de scumpie, plămînărică, troscot sau de zmeur, tulpini de coada calului, macerat la rece din lemn dulce (rădăcini recoltate primăvara, uscate şi măcinate, o linguriţă la 250 ml apă rece; se lasă să macereze 12 ore, se strecoară şi se bea în cursul unei zile, într-o cură de 1-2 luni), decoct din rizomi de coada racului (sau rizomi fierţi în lapte, se strecoară şi se bea laptele) şi decoct din rizomi şi rădăcină de valeriană (recoltată toamna tîrziu, 1 ceai/zi).O altă plantă cu efecte deosebite în tratarea gastritelor acide şi chiar ulcerelor este tătăneasadecoct din rădăcini uscate şi măcinate, 2-3 ceaiuri/zi; a se evita consumul la formele hipoacide, întrucît poate favoriza carcinomul gastric.Foarte eficient este uleiul de sunătoare: 20 g plantă uscată puse la umectat în 200 ml alcool de 70 de grade, timp de 12 ore, apoi se adaugă 200 ml ulei de floarea soarelui şi se încălzeşte pe baia de apă, timp de 3 ore, amestecînd mereu; se lasă la macerat 2-3 zile, se strecoară, iar după 24 de ore de sedimentare se filtrează în sticluţe brune, bine închise cu dop; se consumă cîte o linguriţă din acest ulei, între mese.

Fitoterapia în gastrite hipoacide şi anaciditate

Se recomandă infuzie, tinctură 20 la sută sau pulbere din pelin alb (tratamentul se face numai în cure de scurtă durată, întrucît provoacă tulburări digestive şi nervoase; este contraindicat la femeile gravide sau care alăptează), tinctură 20 la sută din ţintaură, infuzie şi tinctură 20 la sută din schinel, infuzie de hrean (rădăcini uscate şi măcinate), măghiran (părţi aeriene), frunze de roiniţă, decoct din părţi aeriene de ventrilică sau sovîrv (recoltate în timpul înfloriri), infuzie sau pulbere din dumbăţ (se mai poate consuma şi sirop pregătit din extract de plantă în amestec cu zahăr, părţi egale; se fierbe pînă la consistenţa siropoasă şi se bea cîte un pahar diluat cu apă minerală), afine ca atare (o cură, de 2 săptămîni).

Tratarea gastritelor cronice şi gastro-enteritelor

Dl profesor Constantin Milică spune că efecte deosebite se obţin cu un preparat din mătrăgună: tinctura de beladonă cumpărată de la farmacii şi luată intern, în doză de 10-15 picături, de 2-3 ori/zi, numai de către adulţii care prezintă dureri accentuate. Se impune respectarea dozelor prescrise, deoarece pot surveni intoxicaţii grave. Se mai pot administra infuzii din măghiran sau busuioc (în caz de gastrită cronică cu spasme), din frunze uscate de mur (în gastro-enterite), flori de tei (gastrite cronicizate) şi decocturi din frunze de roiniţă (calmează durerile în gastrite cronice) sau din rădăcini uscate şi măcinate de tătăneasă (pentru gastrite cronice incipiente).

Produsele se administrează neîndulcite, cu jumătate de oră înaintea meselor principale.

Anunțuri

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: