Tratamentul naturist al gastritelor

Posted on 20 Martie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , |

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 30.05.2002.

Denumirea de gastrita deriva de la cuvintul grecesc „gaster”, care inseamna stomac. Gastritele sint afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, uneori asociate cu inflamatia altor segmente ale tubului digestiv, formind gastro-duodenite, gastro-enterite si gastro-enterocolite.
Banala aspirina poate declansa boala
Dupa cum ne-a spus coordonatorul Centrului «Aroma» din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, prof.dr. Constantin Milica, cele mai frecvente agresiuni asupra mucoasei gastrice sint produse de alimentele dure, insuficient mestecate si greu digerabile, alterate sau contaminate cu microbi, precum si de consumul excesiv de alcool, tutun, ceai chinezesc, cafea, de bauturi reci, mincaruri prea fierbinti sau prea reci, inghetate, abuzuri de condimente iuti sau grasimi prajite.
Printre factorii chimici daunatori sint si medicamentele, in special sarurile acidului salicilic, care determina congestionarea mucoasei gastrice. In gastrita acuta, mucoasa se poate regenera in citeva zile sau maxim 4-6 saptamini. In cea cronica, procesul inflamator al mucoasei din peretii gastrici este de lunga durata, iar ritmul secretiei gastrice este foarte redus. In declansarea formei cronice, mai poate interveni si un deficit proteic, vitaminic si mineral din alimentatie, pe fondul unei gastrite acute nevindecata. Daca leziunile mucoasei gastrice au o vechime de 10-15 ani, apare un risc considerabil pentru cancerul gastric.
Remedii din plante pentru gastrite hiperacide
Pentru tratarea acestor afectiuni, prof. Milica recomanda infuzii, decocturi si tincturi din coada soricelului, sunatoare sau musetel, decoct sau pulbere din rizomi de obligeana (pulberea actioneaza ca un pansament gastric, prin favorizarea epitelizarii ulceratiilor gastro-intestinale), infuzie din muguri de coacaz negru, infuzii din turita mare (plante recoltate la inceputul infloririi), din petalele florilor de nalba de gradina, flori de galbenele sau de salcim, fructe de chimion si coriandru, parti aeriene de calomfir, mataciune, silur, menta, sopirlita alba, patlagina sau iarba singelui (Lysimachia vulgaris – in caz ca apar singerari gastrice), frunze de scumpie, plaminarica, troscot sau de zmeur, tulpini de coada calului, macerat la rece din lemn dulce (radacini recoltate primavara, uscate si macinate, o lingurita la 250 ml apa rece; se lasa sa macereze 12 ore, se strecoara si se bea in cursul unei zile, intr-o cura de 1-2 luni), decoct din rizomi de coada racului (sau rizomi fierti in lapte, se strecoara si se bea laptele) si decoct din rizomi si radacina de valeriana (recoltata toamna tirziu, 1 ceai/zi).
O alta planta cu efecte deosebite in tratarea gastritelor acide si chiar ulcerelor este tataneasa – decoct din radacini uscate si macinate, 2-3 ceaiuri/zi; a se evita consumul la formele hipoacide, intrucit poate favoriza carcinomul gastric. Foarte eficient este uleiul de sunatoare: 20 g planta uscata puse la umectat in 200 ml alcool de 70 de grade, timp de 12 ore, apoi se adauga 200 ml ulei de floarea soarelui si se incalzeste pe baia de apa, timp de 3 ore, amestecind mereu; se lasa la macerat 2-3 zile, se strecoara, iar dupa 24 de ore de sedimentare se filtreaza in sticlute brune, bine inchise cu dop; se consuma cite o lingurita din acest ulei, intre mese.
Fitoterapia in gastrite hipoacide si anaciditate
Se recomanda infuzie, tinctura 20 la suta sau pulbere din pelin alb (tratamentul se face numai in cure de scurta durata, intrucit provoaca tulburari digestive si nervoase; este contraindicat la femeile gravide sau care alapteaza), tinctura 20 la suta din tintaura, infuzie si tinctura 20 la suta din schinel, infuzie de hrean (radacini uscate si macinate), maghiran (parti aeriene), frunze de roinita, decoct din parti aeriene de ventrilica sau sovirv (recoltate in timpul infloriri), infuzie sau pulbere din dumbat (se mai poate consuma si sirop pregatit din extract de planta in amestec cu zahar, parti egale; se fierbe pina la consistenta siropoasa si se bea cite un pahar diluat cu apa minerala), afine ca atare (o cura de 2 saptamini).
Tratarea gastritelor cronice si gastro-enteritelor
Dl profesor Constantin Milica spune ca efecte deosebite se obtin cu un preparat din matraguna: tinctura de beladona cumparata de la farmacii si luata intern, in doza de 10-15 picaturi, de 2-3 ori/zi, numai de catre adultii care prezinta dureri accentuate. Se impune respectarea dozelor prescrise, deoarece pot surveni intoxicatii grave. Se mai pot administra infuzii din maghiran sau busuioc (in caz de gastrita cronica cu spasme), din frunze uscate de mur (in gastro-enterite), flori de tei (gastrite cronicizate) si decocturi din frunze de roinita (calmeaza durerile in gastrite cronice) sau din radacini uscate si macinate de tataneasa (pentru gastrite cronice incipiente).
Produsele se administreaza neindulcite, cu jumatate de ora inaintea meselor principale.

Anunțuri

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: