Ungurasul

Posted on 27 Februarie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

ungurasul.jpgMARRUBIUM VULGARE L., sin. MARRUBIUM ALBUM Gilib.

Familia Labiatae 

Alte denumiri populare: voronic, baltatura, catusnica salbatica, gutuita, iarba flocoasa, iarba unsuroasa. 

Descriere

Planta perena, erbacee, cu tulpina erecta, inalta de 30-80 cm, putin ramificata, goala in interior, cu 4 muchii, acoperita cu pen lungi, alb-cenusii. Frunzele sunt opuse, cele inferioare lung-petiolate cu limb oval, dintate pe margini si dirijate in jos. Frunzele superioare sunt scurt-petiolate, de culoare verde-deschis, cu peri alburii pe fata inferioara. Florile sunt mici, alb-cenusii, grupate cate 20-50 in verticue globuloase.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembnie. 

Raspandire

Planta originara din sudul Europei, este raspandita in emisfera nordica, creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana Ia altitudini de 1.500 m. 

Organe utilizate: Herba Marrubii – partea aeriana a plantei. 

Proprietati terapeutice

v      expectorante, emoliente, antispastic-bronsice, antitusive;

v      stimulatoare ale functiilor ficatului lenes, digestive, stomahice, colagoge, coleretice, laxative, antihelmintice, aperitive, tonic-amare;

v      reglatoare ale ritmului cardiac (datorita colinelor);

v      diaforetice, sedative, diuretice, depurative;

v      stimulente ale functiilor generale ale organismului;

v      astringente, antiseptice, cicatrizante ale ranilor externe, antireumatice, antiinflamatoare. 

Actiuni specifice

v      bolile cailor respiratorii combate bronsitele cronice, laringite, traheite, astmul bronsic, gripa, guturaiul, tusea rebela si convulsiva, fluidifica secretiile bronsice si contribuie Ia expectorarea lor, intervine in emfizemul pulmonar, pneumonie si stari febrile;

v      obezitate, celulita;

v      stari nervoase, insomnie, isterie, dureri de cap, ameteli;

v      reumatism, guta;

v      leucoree atonica, menstruatii insuficiente, infectii urinare, retentie, calculi renali;

v      regleaza ritmul cardiac in afectiunile inimii pe substrat nervos, avand efect cardio-sedativ, combate angina pectorala si tulburarile circulatorii;

v      contribuie Ia descongestionarea ficatului si a splinei, Ia intensificarea contractiilor vezicii biliare, asigurand drenarea bilei in duoden in caz de dischinezie biliara, combate lenevirea stomacului si colicii intestinali, dizenteria cronica si contribuie Ia marirea poftei de mancare;

v      combate febra tifoida si paratifoida;

v      combate unele boli de piele (rani purulente, ulceratii) prin efecte antiseptice si cicatrizante. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie concentrata din 2 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se induIceste dupa gust si se bea cate o lingura, cu 30 de minute inainte de mesele principale, avand efecte in bolile de ficat si in refacerea poftei de mancare. Contribuie Ia eliminarea secretiilor bronsice, calmarea tusei convulsive, a astmului bronsic si in reglarea aritmiei cardiace.

v      Infuzie din 15-30 g de frunze si varfuri inflorite Ia 1 litru de apa in clocot; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste bine si se beau 3 cesti pe zi, inainte de mese, cu rol aperitiv.

v      Macerat in vin cu varfuri de tulpini proaspete puse intr-o sticla cu vin alb sau rosu; se lasa Ia macerat timp de 3 zile, se strecoara si se bea cate un paharel de 50 ml, inainte de mesele principale, avand rol de expectorant si aperitiv. 

UZ EXTERN

v      Infuzie din 3 lingurite de planta uscata si maruntita Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa Ia infuzat 10 minute, se strecoara si se foIoseste sub forma de comprese pe afectiuni ale pielii.

v      Decoct din 30-60 g de herba uscata Ia 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se fac frectii contra durerilor de cap si a ametelilor sau se aplica comprese locale calde in tratamentul edemelor, plagilor ulceroase sau inflamate, ulcere vechi cu gangrene, hemoroizi sau leucoree, cu puternic rol antiseptic. Fiertura nestrecurata se aplica sub forma de cataplasme contra durerilor de rinichi.

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: