Tataneasa

Posted on 26 Februarie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

tataneasa.jpgSYMPHYTUM OFFICINALE L.

Familia Boraginaceae 

Alte denumiri populare: iarba Iui Tatin, gavat, iarba baloasa, iarba intaritoare, salacina neagra, mierea ursului, Iutatina, nadar, radacina Iipitorii, tatana, zlac. 

Descriere

Planta erbacee, perena care are in sol un rizom scurt si gros, de culoare neagra, prelungit cu radacini lungi de 25-30 cm si groase de 1-2 cm, ramificate, carnoase, negre Ia exterior si aib-galbui in interior. Tulpina este erecta, inalta de 30-120 cm, ramificata, muchiata, paroasa. Frunzele sunt mari, aspre, paroase pe ambele fete, lungi de 15-20 cm, dispuse altern. Florile au culoarea rosie-violacee sau roz-pal, grupate in raceme scurte in forma unei cozi de scorpion.

Inflorirea are loc in lunile mai-iunie. 

Raspandire

Planta creste pe soluri grele, argiloase, cu apa stagnanta, pajisti, fanete, santuri, zavoaie, mIastini din luncile raurilor curgatoare, margini de paduri, drumuri, garduri, cariere de pietris, din zona de campie pana in zona montana inferioara. 

Organele utilizate: Herba et Radix Sympliyti – partea superioara a plantei cu flori si frunze si rizomul cu radacini.  

Proprietati terapeutice

v      expectorante, emoliente, antitusive, calmante (datorita mucilaglilor);

v      anticanceroase, antitumorale, cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, decongestive, regeneratoare de tesuturi (datorita alantoinei);

v      antispastice, antidiareice, antidizenterice, hemostatice, antimitotice, imunostimulatoare. 

Actiuni specifice

v      afectiuni respiratorii: bronsite, tuse spastica, pneumonie, pleurezie, astm bronsic, tuberculoza;

v      afectiuni digestive: ulcer gastric si duodenal, gastrite hiperacide, colici abdominali, boli de ficat si vezica biliara, diaree, dizenterie, hemoragii digestive, hemoroizi;

v      circulatie periferica deficitara, purificarea sangelui, psoriazis, diabet;

v      boli de rinichi, menstruatii neregulate;

v      reaumatism, guta, artrite, spondilite, discopatii, paralizii;

v      abcese dentare, gingivite, dureri in gat, inflamatii bucale, sinuzita;

v      afectiuni dermatice: rani, arsuri, inflamatii, fracturi, contuzii, echimoze, ulceratii varicoase, furunculi, inflamatii ale incheieturilor, intepaturi de insecte, cancer de piele si mamar.

Observatii: Consumul intern in exces prezinta pericole potenliale, intrucat alcaloizii devin toxici sau carcinogeni Ia nivelul ficatului. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 250 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 5 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, in inghitituri rare, avand actiune calmanta si cicatrizanta in ulcer gastric. Efectul creste daca se foloseste amestecul din 100 g de frunze de tataneasa + 50 g de flori de galbenele + 50 g de troscot.

v      Infuzie din 2 lingurite de radacini uscate si macinate, care se tin peste noapte in 250 ml de apa rece; dimineata se incalzeste usor, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, in inghitituri rare, cu efecte in bronsite, hemoragii interne si alte afectiuni digestive.

v      Decoct din 1 Iingurita de radacini uscate si macinate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, dupa mesele principale, cu efect calmant si expectorant in bronsite, tuse, gastrite hiperacide, ulcer gastric si duodenal.

v      Decoct din 20 g de pulbere de radacini in 1 litru de apa rece; se fierbe 10-15 minute, se lasa sa infuzeze 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi in tuse, hemoptizie, tuberculoza, metroragii usoare, diaree, dizenterie, hemoroizi, guta si unele forme de cancer (datorita actiunii antimitotice a alantoinei). In afectiunile respiratorii, efectul creste prin combinare cu patlagina, nalba si tei.

v      Sirop de tataneasa din 200 g de radacini si rizomi uscati si macinati in 1 litru de apa fierbinte; se lasa sa macereze 12 ore, se strecoara, se adauga o cantitate tripla de zahar si se fierbe Ia foc lent pana se obtine un sirop concentrat. Se consuma cate 4-5 linguri pe zi in afectiuni respiratorii.

v      Vin de tataneasa din 2-5 radacini proaspete, care se taie fin si se macereaza in 1 litru de vin alb timp de 6 saptamani. Se bea in afectiuni pulmonare. 

UZ EXTERN

v      Decoct concentrat din 20 g de radacini uscate si macinate Ia 1 litru de apa rece sau 2-3 linguri de pulbere Ia 250 ml de apa; se fierbe 5-10 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de comprese, cu rol decongestiv, astringent si cicatrizant in arsuri, plagi, inflamatii, ulcer varicos, hemoroizi, guta, tenuri iritate si grase.

v      Tinctura din pulbere de radacini pusa intr-o sticla cu alcool de 40º; se lasa Ia macerat 14 zile, se strecoara si se foloseste ca frectii in reumatism, artrite, contuzii, fracturi si echimoze.

v      Gargarisme cu infuzie din 40 g de amestec, in parti egale, cu radacini de tataneasa, flori de musetel, herba de coada soricelului si de pelin Ia 1 litru de apa clocotita; dupa infuzare 10 minute, se strecoara si se fac spalaturi bucale in abcese dentare, stomatite si angine.

v      lrigatii vaginale cu infuzie (30 g Ia litru) care se macereaza 12 ore si se folosesc in vaginite si metrite.

v      Comprese cu macerat din 150-200 g de radacini Ia 1 litru de apa; se lasa Ia macerat 12 ore, se strecoara si se foloseste in dermatite, plagi, eczeme, psoriazis, zona Zoster, fracturi de maini sau picioare, rani, catar pulmonar, cu efect datorita prezentei alantoinei.

v      Cataplasme din frunze proaspete, spalate si zdrobite pe un suport de Iemn; se fierbe usor in apa calda pana se obtine un terci. Se aplica local pe membre paralizate sau amputate, reumatism, flebita, ulcer varicos, periostita si tumori canceroase,

v      Cataplasma din radacini proaspete care se strivesc si se aplica pe rani, arsuri, fisuri anale si de mameloane, ulcere de gamba, inflamatii, contuzii, fracturi, afectiuni articulare, escarele, intepaturi de insecte si tumori canceroase ale pielii.

v      Cataplasma din radacini spalate, taiate marunt si fierte intr-o oala cu apa pana scade Ia jumatate; se amesteca cu faina de orz, se intinde pe o panza, se stropeste cu spirt si se leaga cu atele din Iemn pe zona fracturata. Legatura se tine 48 ore si se schimba Ia 2 zile pana Ia vindecare.

v      Pulbere din radacini uscate, care se aplica pe fisuri anale, rani, eczeme sangerande, arsuri, varice crapate.

v      Bai complete sau de sezut cu 500 g de frunze proaspete sau uscate Ia 5 litri apa rece; se lasa Ia macerat 12 ore, se incalzeste pana Ia fierbere si se rastoarna in apa de baie cu efecte in dureri reumatice, guta, discopatie lombara, circulatie periferica deficitara, picioare reci, hemoroizi externi.

v      Unguent de tataneasa din 100 g de pulbere de radacini care se oparesc cu 300 g de untura de porc sau margarina fierbinte; se lasa sa macereze 10-12 ore intr-un vas acoperit, se reincalzeste si se strecoara printr-o panza sau sita deasa. Se toarna in borcane mici care se pastreaza in frigider si se foloseste in ulcer varicos, plagi atone, varice sangerande, ulcer de gamba si hemoroizi.

v      Alifie de tataneasa din 50 g de radacini uscate si macinate care se pun Ia macerat in apa rece timp de 2 ore. Separat se topesc 25 g de ceara de albine, in care se adauga 100 ml de ulei de floarea soarelui si radacinile macerate. Se Iasa acoperit timp de 6 ore, se reincalzeste, se strecoara si se pastreaza in borcane tinute Ia frigider, din care se aplica pe piele pentru proprietati antiinflamatoare si cicatrizante in ulcer varicos, rani greu vindecabile, contuzii, hematoame, distorsii, traumatisme provocate in accidente sau in competitii sportive.

v      Alifie cu 12 g de extract fluid din radacini de tataneasa + 20 picaturi de esenta de bergamote + 20 g de oxid de zinc + 10 g de lanolina + 30 g de vaselina; se amesteca pana Ia omogenizare si se foloseste in vindecarea ranilor, in ulceratii si ulcer varicos.

Observatii: Dupa tratamentele externe se evita expunerea Ia soare, intrucat pot fi provocate dermatite de contact destul de grave. 

Alte utilizari

v      Salata de primavara din 200 g de frunze si tulpini fragede taiate fin, condimentate cu piper, chimion, marar, ienibahar, coriandru, cimbru, leustean, melisa sau patrunjel si amestecate cu putin ulei; se consuma in supe sau piureuri.

v      Pane din 10 g de frunze proaspete sau 100 g de Iastari fragezi, care se toaca si se introduc intr-un aluat facut din 40 g de faina, 10 ml de lapte, un ou batut si putina sare; se prajesc in 30 ml de ulei pana devin aurii.

v      In medicina veterinara se recomanda infuzia din radacini, cu care se trateaza ranile si entorsele Ia cabaline, crapaturile de mameloane Ia vaci si tulburarile urinare Ia caprine. La ovine se utilizeaza in tratarea diferitelor afectiuni digestive (tumori si ulcere stomacale, hemoragii interne, hemoftizie, diaree si dizenterie cronica).

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: