Talpa gastei

Posted on 26 Februarie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , , |

talpa-gastei_02.jpgLEONURUS CARDIACA L.

Familia Labiatae 

Alte denumiri populare: iarba flocoasa, apucatoare, coada Ieului, catusnita, iarba casunatorii, laba lupului, talpa Iupului, Iingorica, somnisor, buruiana orbaltuIui. 

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom lignificat, scurt si gros de 1-1,5 cm din care pornesc radacini brune, subtiri si lungi de 20-30 cm. Tulpinile sunt erecte, inalte pana Ia 150 cm, in 4 muchii, goale in interior si paroase. Frunzele opuse sunt palmat-lobate (asemanatoare labei de gasca), cu peri aspri si petiol lung. Florile sunt roze, dispuse cate 10-20 in verticile Ia baza frunzelor din partea superioara a tulpinii.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie. 

talpa-gastei_03.jpgRaspandire

Specia este originara din Asia.Creste pe marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, prin zavoaie umede, daramaturi, locuri necultivate din zonele de campie si deal, pana Ia altitudinea de 600 m. 

Organele utilizate : Herba Leonuri – partea aeriana inflorita, fara tulpinile groase si lignificate.  

Proprietati terapeutice

Sunt asemanatoare cu cele ale valerianei, dar de 3 ori mai puternice.

v      sedativ-cardiace si nervoase, hipotensive, vasodilatatoare periferice;

v      antispastice, antiastmatice, expectorante;

v      antiinflamatoare, cicatrizante, astringente, calmante, vulnerare;

v      tonic-generale, stimulatoare. 

Actiuni specifice

v      hipertensiune arteriala, nevroza cardiaca, reglarea batailor inimii de origine nervoasa, arterite;

v      neurostenie insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stari depresive;

v      stari de sufocare in astm bronsic;

v      tulburari de menopauza (climacterium), menstruatii insuficiente, adenom de prostata;

v      reumatism, artrite;

v      colite, indigestii, diaree, meteorism, anorexie;

v      reglarea functiilor tiroidei in boala Basedow;

v      rani, arsuri, contuzii, umflaturi. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de herba uscata Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi in afectiuni cardiace pe substrat nervos (nevroza cardiaca), stari depresive, anxietate si insomnii.

v      Infuzie concentrata din 15 g de planta uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa Ia infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi in stari depresive si nervoase, hipertensiune arteriala, boli pulmonare si renale.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, paducel, valeriana si odolean, din care se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineata si seara, pentru reducerea tensiunii arteriale.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, chimion, fenicul si valeriana, din care se ia 1 lingura Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau cate 3 ceaiuri caldute pe zi in stari nervoase urmate de balonari ale stomacului.

v      Tinctura din 20 g de planta Ia 100 ml de alcool de 70°, care se Iasa Ia macerat 7-8 zile; dupa strecurare se iau cate 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi, inainte de mesele principale, avand actiune sedativa in nevroze cardiace, diminuarea frecventei pulsului si combaterea tahicardiei, datorata hipertensiunii si anginei pectorale. 

UZ EXTERN

v      Infuzie din 25 g de planta Ia 200 ml de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de bai si comprese.

v      Infuzie din 30-50 g de planta Ia 1 litru de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de spalaturi cicatrizante in rani deschise, greu vindecabile.

v      Decoct din 50 g de planta uscata Ia 1 litru de apa rece; se fierbe si se foloseste sub forma de cataplasme in cicatrizarea ranilor, diminuarea umflaturilor si inlaturarea durerilor de picioare si junghiuri, tinandu-se timp de 2-3 ore. 

Alte utilizari

v      Planta melifera de mare importanta, fiind bogata in nectar, furnizand albinelor culesuri de polen care asigura o productie de miere de 230-400 kg/ha, cu miros specific.

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: