Socul

Posted on 26 februarie 2008. Filed under: Proprietati medicinale ale plantelor, fructelor si legumelor | Etichete:, , , , , , |

 socul_03.jpg socul_02.jpg socul_04.jpg

SAMBUCUS NIGRA L., SAMBUCUS RACEMOSA

Familia Caprifoliaceae 

Alte denumiri populare: soc negru, soc rosu, coramnic, iboz, haler, hoz, scorpat, soace, usuclu. 

Descriere

Arbust cu tulpina inalta de 2-6 m, puternic ramificata. Ramurile sunt lungi si drepte, au scoarta cenusie si maduva alba, spongioasa. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 5-7 foIiole ovale sau lanceolate, ascutite in varf, serat-dintate, glabre. Florile sunt mici, cu 5 petale albe sau verde-galbui, dispuse in corimbe ramificate, late de 20-30 cm, cu ordonarea florilor a acelasi nivel. Fructele sunt bace negre, Iucioase, de 6-8 mm in diametru, cu suc violet-purpuriu si gust dulceag-acrisor.

Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. 

Raspandire

Arbustul este frecvent in flora spontana de Ia campie pana in zona premontana, pe soluri fertile, bogate in humus. Creste Ia marginea padurilor de foioase, maracinisuri, malurile raurilor, zavoaie, daramaturi, locuri umede, santuri, marginea gardurilor. In scop ornamental este cultivat in gradini. 

Organe utilizate: Flores et Fructus et Cortex Sambuci – flori, fructe si scoarta ramurilor.  

Proprietati terapeutice

v      sudorifice (cu scaderea febrei), emoliente, calmante;

v      diuretice, diaforetice, galactogoge, usor laxative;

v      antireumatice, antiinflamatoare, antinevralgice, depurative;

v      antiseptice extern. 

Actiuni specifice

a. Florile

v      afectiuni ale aparatului respirator: guturai, raguseaIa, pneumonie, pleurezie, gripa, raceala cronica, tuse, catar bronhial, astm, bronsite, faringite, angine, febra (provoaca transpiratie abundenta si scaderea temperaturii);

v      afectiuni digestive: indigestii, balonari, constipatie, dureri de stomac, ficat congestionat, ascita, hemoroizi;

v      boli renale: neputinta de urinare, nefrita, litiaza renala, cistita;

v      reumatism articular, guta, sciatica, hidropizie;

v      mareste cantitatea de lapte Ia femei care alapteaza;

v      trateaza insuficienta cardiaca cu edeme si tulburarile circulatorii;

v      afectiuni oculare si ORL: conjunctivita, blefarita, orgelet, rinita, sinuzita, dureri de urechi;

v      combate obezitatea (celulita) prin eliminarea apei din tesuturi;

v      afectiuni dermatologice: eczeme, furuncule, erizipel, urticarie, abcese, contuzii, edeme, rujeola;

v      mareste capacitatea de rezistenta a organismului.

Observatii: florile proaspete nu se utilizeaza, intrucat pot produce inrosirea pielii si a mucoaselor. 

b. Fructele

v      constipatie de natura nervoasa. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 1-2 lingurite de flori uscate Ia 250 mI de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 3 ceaiuri fierbinti pe zi, dupa mese, cu actiune sudorifica in gripa, bronsita, raceala, stari febrile, reumatism, guta, sciatica, rujeola si scarlatina. Consumat seara Ia culcare are actiune Iaxativa in constipatie cronica sau rebela.

v      Decoct din flori de soc, indulcit cu marmelada din fructe de soc, este un bun remediu contra durerilor de cap, masele, urechi si amigdalita si contra afectiunilor cailor respiratorii (tuse, guturai, bronsita, Iaringita).

v      Decoct din 1-2 lingurite fructe uscate Ia 250 ml apa care se bea seara, inainte de culcare, pentru efectul usor laxativ in constipatlile de natura nervoasa jar sub forma de gargara se foIoseste In rag useala.

v      Decoct din 15-20 g de scoarta Ia 500 ml de lapte; se fierbe pana scade Ia jumatate, se strecoara si se consuma dimineata, pe stomacul gol, avand efect in combaterea viermilor intestinali (ascarizi). Nu se pastreaza de Ia o zi Ia alta.

v      Otet aromat din 10 g de flori de soc in 1 litru de otet de vin; se Iasa Ia macerat 15 zite intr-un borcan de sticla si se consuma cate o Iingura Ia o ceasca cu apa indulcita, avand efecte diuretice si sudorifice in raceli, pneumonie, reumatism si guta.

v      Vin de soc din 150-200 g de scoarta uscata Ia 1 litru de vin fierbinte; se Iasa Ia macerat 48 ore si se iau cate 50-100 ml pe zi ca diuretic in boli de inima cu edeme consecutive, cistite si hidropizie.

v      Suc din fructe proaspete care se consuma seara cate 20-30 g ca diuretic si purgativ.

v      Sirop din 100 g de flori Ia 1 litru de apa clocotita; se fierbe Ia foc redus cu 1,5 kg zahar, se strecoara si se iau cate 4-5 linguri pe zi, avand efecte laxative, diuretice si sudorifice.

v      Fructele uscate de soc (cate 10 boabe de 3 ori pe zi) se consuma in caz de diaree.

v      Frunzele uscate de soc servesc Ia prepararea tigarilor cu efect in renuntarea Ia fumat.

v      Frunzele proaspete (2-3) zdrobite in miere sau fierte in zer combat constipatia Ia batrani si Ia bolnavii obligati sa stea mult timp in pat. Excesul de frunze poate fi toxic datorita continutului ridicat in sambunigrina – un glicozid care se descompune in acid cianhidric. 

UZ EXTERN

v      Infuzie concentrata din 3-4 lingurite de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se foIoseste sub forma de bai locale sau cataplasme in abcese, arsuri, furunculoza, umflatuni, degeraturi, erizipel si infectii seroase de pe suprafata pielii.

v      Decoct din 50 g de flori Ia 1 litru de apa; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de bai pentru inflamatii oculare (orgelet) sau ca inhalatii in gripa si rinita.

v      Decoct concentrat din 100 g de flori proaspete Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute si se recomanda in panaritiu, edeme, tumori, flegmoane, ulcere, gangrene si arsuri.

v      Decoct concentrat din amestecul cu flori de soc, salvie si rozmarin, folosit sub forma de bai fierbinti cu rol antireumatismal.

v      Infuzie din 100 g de frunze proaspete Ia 1 Iitru de apa in clocot; se foIoseste sub forma de comprese in dureri hemoroidale.

v      Unguent din scoarta a doua a ramurilor (stratul de Iiber) zdrobita si fiarta in untura; se aplica cu rol calmant in favus si basicarea pielii datorita substantelor vezicante.

v      Frunze proaspete si zdrobite se aplica sub forma de cataplasme contra intepaturilor de insecte (albine, viespi), a muscaturiIor de vipere sau in arsuri si hemoroizi. 

Alte utilizari

v      Prepararea unor bauturi racoritoare (socata) din un pumn de inflorescente, 1-2 Iamai taiate in sferturi, drojdie de bere si 1 kg de zahar Ia 10 litri de apa; se macereaza 2-3 zile, se strecoara in sticle tinute Ia rece.

v      Prepararea unor creme si clatite cu inflorescente placut mirositoare.

v      Prepararea de gemuri, marmelade, dulceturi, jeleuri din fructe coapte.

v      Prepararea unor bauturi alcoolice (vin, lichior) din fructe.

v      Prepararea siropului de soc din 1 kg de suc de fructe si 1,8 kg de zahar; in timpul fierberii se adauga 50 g de flori uscate pentru aromatizare. Siropul cald se strecoara in sticlute care se pastreaza Ia rece.

v      Flori de soc puse in timpul fermentarii mustului dau vinului un gust muscat.

v      Florile de soc puse in Iazile cu mere Ia pastrat le dau un gust placut de ananas, asigurand si prelungirea duratei de pastrare.

v      Distrugerea omizilor si a altor daunatori din gradina, cu decoct concentrat din frunze si muguri de soc.

v      In hrana pasarilo rde colivie se folosesc fructe coapte.

v      In medicina veterinara se folosesc muguri de soc pusi in hrana bovinelor cu indigestii si meteorism. La cai cu boli pulmonare se aplica infuzie din flori, indulcita cu miere, iar Ia oi reumatice se da infuzie (50 g de flori Ia 500 ml de apa) consumata in 24 ore.

About these ads

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Un răspuns to “Socul”

RSS Feed for FARMACIA VERDE Comments RSS Feed

Adoram cand eram copil sa merg sa culeg flori de soc, ma cataram prin toate rapele, apoi acasa faceam un suc minunat de soc, atunci nu stiam alte sucuri acidulate in afara de sucul de soc


Where's The Comment Form?

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 32 other followers

%d bloggers like this: