Pojarnita sau sunatoarea

HYPERICUM PERFORATUM L.

Familia Hypericaceae 

Alte denumiri populare: buruiana de foc, drobisor, floare de naduf, crucea voinicului, iarba crucii, iarba Sf. Ioan Botezatorul, iarba sangelui, iarba spaimei, inchegatoare, pojar. 

Descriere

Planta perena, erbacee, cu tulpini drepte, glabre, ramificate in partea superioara, inalta de 40-100 cm. Frunzele sunt opuse, oval-eliptice, cu multe pungi secretoare in punctele transparente. Florile au 5 petale, sunt galben-aurii, dispuse in umbele situate in varful ramurilor. Prin fierbere sau prin presare intre degete dau un suc rosu.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie. 

 Raspandire

Planta creste spontan in toate continentele, fiind prezenta pe campii si dealuri pana Ia altitudinea de 1.000 m, preferand locuri uscate, necultivate, calcaroase, fanete, liziere, taieturi de paduri, maracinisuri, margini de drumuri. 

Organe utilizate: Flores et Summitates Hyperici - flori si partea superioara nelignificata a Iastarilor.  

Proprietati terapeutice

v      antigastrice, antiulceroase, antidiareice, antiinflamatoare (hepatice, intestinale si gingivale), colagoge, coleretice, antihemoragice (intern si extern), antihemoroidale, vermifuge, stimulatoare ale digestiei si apetitului;

v      vasodilatatoare si hipotensoare in afectiunile cardiovasculare (datorita flavonoidelor);

v      expectorante (datorita saponinelor), febrifuge;

v      antiseptice urinare (datorita hipericinei);

v      antidepresive (datorita hiperforinei), antinevralgice;

v      astringente (datorita taninurilor), cicatrizante in rani si eczeme (datorita uleiurilor eterice si a taninurilor). 

Actiuni specifice

v      combate gastritele hiperacide, ulcerul gastric si duodenal, bolile de ficat, infiltrarea grasa a ficatului, icter, degenerarea celulelor hepatice, hepatita cronica evolutiva, insuficienta hepatica, colecistite, dischinezie biliara;

v      combate bolile de stomac si intestine (colite cronice, colecistopatii, enterocolite, dispepsii, diaree, dizenterie, hemoroizi);

v      combate starile de depresie psihica, migrene, dureri de cap, somnambulism, nevroze, isterie, insomnii, nevralgii faciale, tulburari de vorbire;

v      intervine in afectiuniIe pulmonare (astm, bronsite acute, catar pulmonar, tuberculoza incipienta);

v      combate unele afectiuni renale si genitale (cistite, leucoree, vaginite, scurgeri vaginale atrofice, dereglarea ciclului menstrual, incontinenta urinara, enurezis, hidropizie, impotenta sexuala, frigiditate);

v      insuficienta cardiaca si circulatorie, hipertensiune, arterita obliteranta, artrite, ulcere varicoase;

v      inflamatii ale gatului, ganglionilor, gingiilor si dintilor;

v      amelioreaza durerile articulare, reumatismale si sciatice;

v      vindeca ranile deschise si purulente, eczeme, acnee, arsuri, contuzii. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingura de herba uscata si maruntita Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau 3 ceaiuri pe zi, prin inghitituri rare, dupa fiecare masa, avand efecte in colite cronice, enterocolite, boli de ficat, diaree si in inflamatiile ficatului, vezicii biliare si intestinelor. Pentru efectul antidepresiv, cura dureaza 2-3 luni, efectul instalandu-se dupa 3 saptamani de tratament.

v      Infuzie concentrata dintr-un amestec de sunatoare, coada soricelului, vulturica si melisa (sau salvie) din care se beau 2 cesti pe zi, fiind indicata in incontinenta urinara (enurezis) - bauta inainte de ora 18 - sau o ceasca dimineata, pe nemancate, cu efect vermifug sau o ceasca luata seara in caz de impotenta si frigiditate.

v      Tinctura din 2 pumni de herba uscata Ia 1 litru de alcool de 40°; se Iasa Ia macerat 3 saptamani intr-o sticla tinuta Ia loc cald sau a soare, dupa care se strecoara si se pastreaza Ia rece, in sticle bine inchise. Se consuma cate 10-15 picaturi, de 5-6 ori pe zi, avand actiune de tip vitaminic P asupra permeabilitatii vaselor sanguine (de 2 ori mai mare decat rutozidul). De asemenea actioneaza in stari de depresie psihica, nevroze, insomnii, somn agitat, isterie si ca astringent in colite si diaree.

v      Macerat din 30 g de flori uscate in 500 ml de alcool de 40° si o lamaie taiata in rondele; se lasa Ia macerat 15 zile Ia soare sau Ia loc cald, se strecoara, se induIceste dupa gust si se consuma cate 2-3 paharele pe zi in scop aperitiv si in usurarea digestiei.

v      Macerat din 30-50 g de herba uscata Ia 1 litru de vin alb tinut timp de 10 zile in repaus. Se iau cate 2-3 paharele pe zi, intre mese, cu efecte in afectiunile bronsice, astm si leucoree.

v      Sirop de sunatoare din 250 ml de infuzie concentrata 5% care se adauga, Ia rece, intr-un sirop din 300 g de zahar si 200 ml de apa. Se ia cate o lingura Ia fiecare ora, cu efect in reglarea secretiilor bilei.

v      Ulei de sunatoare din 20 g de flori uscate umezite cu 20 ml de alcool de 70°; dupa 12 ore se adauga 200 ml de ulei de floarea soarelui si se lasa Ia macerat 4-6 saptamani. Dupa fiecare saptamana se mai pun in macerat cate 100 g de varfuni inflorite, astfel ca in final se obtine un ulei bogat in extract activ, de culoare roscata. Pentru scurtarea duratei de preparare se tine maceratul 2 ore pe baia de apa in fierbere, agitand din cand in cand. Dupa 2-3 zile de repaus, se strecoara prin tifon dublu si se stoarce. In ziua urmatoare se strecoara din nou obtinand un ulei limpede, de culoare roscata, care se pastreaza in sticle de culoare bruna, Ia intuneric si racoare. Se consuma cate o lingura dimineata si seara, cu efecte antiulceroase, cicatrizante si antispasmodice in ulcere gastrice si duodenale, boli de ficat, colici biliare si arsuri Ia stomac.

v      Pulbere din herba uscata si macinata (10 g) se amesteca cu 20 g de miere de albine si se ia, dimineata si seara, cate o jumatate de Iingurita, avand efecte in stimularea secretiilor biliare, boli de ficat si coliote cronice. 

UZ EXTERN

v      Infuzie concentrata (2 linguri Ia 250 ml de apa clocotita) folosita ca gargara cu efect in inflamatiile gingiibor, dureri ale dintilor, stomatite si faringite.

v      Decoct din 30-50 g de herba in 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se strecoara si se recomanda pentru irigatii vaginale in caz de Ieucoree, spalaturi pe plagi si iritatii cutanate sau bai generale pentru igiena pielii (5-6 litri decoct Ia o cada de baie).

v      Tinctura din 50 g de flori proaspete Ia 500 ml de alcool de 70°; se macereaza 7-10 zile, se strecoara si se foloseste pentru frectii in dureri de lumbago, reumatism si sciatica. Daca se diluiaza o lingunita intr-un pahar cu apa calduta, se foloseste ca apa de gura pentru garganisme in stomatite.

v      Comprese cu infuzie concentrata (60 g Ia 1 litru de apa clocotita) aplicata pe fata, avand actiune stimulatoare asupra tenurilor uscate, ridate si imbatranite.

v      Baie generala dintr-o galeata de plante (tulpini cu frunze si flori) puse Ia macerat in 5-6 litri de apa rece timp de 12 ore. In dimineata urmatoare se incalzeste pana Ia fierbere si se strecoara in apa din cada unde se face, saptamanal, o baie de sezut si 6 bai consecutive de picioare timp de 20 minute Ia temperatura de 37°C. Are efecte in relaxarea starilor deprimante, afectiuni nervoase, incontinenta uninara, calmarea durerilor reumatismale si in cicatrizarea ranilor si arsurilor.

v      Ulei de sunatoare (preparat ca mai sus) se foIoseste ca unguent cu rol cicatnizant si calmant in tratarea ranilor, eczemelor, ulcere de gamba, entorse si arsuni solare sau chimice sau in badijonari, schimbate de 2 or pe zi, contra durerilor reumatice si gutoase.

v      Untul de sunatoare din 500 g de flori proaspete puse intr-o sticla cu gatul larg, care se umple cu ulei de masline sau de floarea soarelui. Se astupa bine si se aseaza Ia soare sau Ia loc cald timp de 3-5 saptamani, pana Ia colorare in rosu. Se strecoara prin tifon dublu, se preseaza bine si se pastreaza Ia rece si intuneric in sticle brune. Se utilizeaza, timp de 2 ani, ca pansament in arsuri, taieturi, rani deschise, eczeme, bube dulci, lumbago sau ca masaj in ulcere gastrice, astenie, insomnie, dureri de inima, ficat si abdomen, mai ales Ia copii si batrani, avand rol calmant si linistitor. 

Alte utilizari

v      In medicina veterinara, sunatoarea poate fi folosita ca digestiv, antidiareic, antidizenteric si cicatrizant.La animalele cu pielea decolorata (ovine, cabaline, soareci albi), planta produce fotosensibilitate cu fenomene de fotodermatoze, respectiv inrosirea pielii, tumefiere, prurit, umflarea buzelor si pleoapelor. Dupa consum, aceste animale vor fi tinute Ia umbra, evitand consumul altor plante de sunatoare.