Menta

Familia Labiatae 

Este un hibrid rezultat prin incrucisarea speciilor Mentha aquatica si Mentha viridis.

Alte denumiri populare: menta englezeasca, minta, izma buna, izma de leac, iasma, bronsita, camfor. 

Descriere

Planta erbacee, perena, cu tulpina subterana din care iau nastere stoloni orizontali. Tulpina aeriana este erecta, ramificata, inalta de 30-80 cm, cu 4 muchii, de culoare verde sau violacee. Frunzele sunt alungite, oval-lanceolate, usor dintate pe margini, culoare verde intens, cu perisori pe ambele fete, cu miros patrunzator si gust aromatic, intepator, racoritor, dat de celulele secretoare. Florile sunt albe, roze sau violacee si sunt grupate Ia subtioara frunzelor superioare in inflorescente cu forma de spice.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie.  

Raspandire

Planta a fost utilizata in Egiptul Antic cu circa 1.500 ani i.e.n. Forma cultivate provine din Anglia si s-a extins in Spania, Portugalia, Italia, Franta, Turcia, Tunisia, Maroc, Brazilia, China si Japonia. Creste cultivata in gradini cu conditii favorabile de temperatura, Iumina si umiditate, pe soluri usoare, afanate, fertile, aluvionare, luto-nisipoase, turboase sau recent desecate. In Romania, culturile predomina in sudul Olteniei si Munteniei, Tara Barsei si campia TimisuIui. 

Organe utilizate: Folium et Herba Menthae - frunze si partile aeriene ale plantei. 

Proprietati terapeutice 

v      antispastice biliare si asupra muschilor netezi, anticolitice, antidiareice, antiseptice gastro-intestinale, antifermentative, anticotitice, astringente, antivomitice, carminative, stomahice, coleretice, colagoge, vermifuge;

v      expectorante, bacteriostatice, sudorifice, antitusive, antiastmatice;

v      fortifiante ale sistemului nervos, calmante, tranchilizante, antispasmodice, analgezice, antiinflamatoare;

v      stimulente, tonice, racoritoare. 

Actiuni specifice

v      tulburari hepatice si digestive: stimuleaza secretia gastrica si biliara, combate colici hepatice, spasme pitorice si gastrointestinale, colita spastica si de fermentatie intestinala, greturi, voma, aerofagie, balonari abdominale cu evacuarea gazelor, diaree cronica, dizenterie, indigestii, curatirea intestinelor infectate, intoxicatii, oxiuraza;

v      afectiuni ale aparatului respirator: combate astmul bronsic, catar pulmonar, gripa, guturai, raceala, raguseala, bronsita, laringita;

v      combate tulburarile cardiace, hipertensiune, stimuleaza circulatia sangelui;

v      fortifica sistemul nervos si vindeca afectiunile pe fond neurovegetativ, ameteti, migrene, isterie, depresii, insomnii, vertij, oboseala generala, calmeaza durerile de cap si dinti;

v      combate impotenta, provoaca diureza, elimina calculii renali si durerile menstruate;

v      calmeaza durerile reumatice;

v      dezintoxica organismul prin diureza si prin intensificarea transpiratiei, asigura relaxarea profunda si combate debilitatea;

v      dezinfecteaza cavitatea bucala si combate inflamatiile urechii;

v      excita terminatiile nervoase din piele, dand senzatia de rece urmata de o caldura locala, combate urticarea, furunculoza si herpesul. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 10 g de frunze uscate si maruntite tinute circa 5 minute Ia umectat in 20-25 ml de apa. Dupa imbibare, se adauga 500 ml de apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit 20-30 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, avand efecte decongestionante si dezinfectante Ia nivelul cailor respiratorii. Consumata inainte de masa are rol de deschidere a apetitului, evitarea arsurilor a stomac si calmarea palpitatiilor inimii. Daca se ia dupa mese abundente are rol in digestie, mai ales Ia consumul de vanat, alimente acre sau acrite.

v      Infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri reci intre mese, avand efecte in balonari abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, voma, greluri Ia gravide, indigestii, afectiuni hepatobiliare, marirea secretiei de bila, calmarea durerilor de stomac si fortificarea sistemului nervos.

v      Infuzie din 20-50 g de frunze uscate Ia 1 litru de apa in clocot; dupa infuzare 15 minute se strecoara si se beau 3 cesti pe zi pentru dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratie intensa;

v      Tinctura din 5 g ulei eteric in 95 ml de alcool concentrat; se utilizeaza sub forma de picaturi ca antiseptic, antivomitiv si carminativ in greturi, vome, crampe intestinale, dezinfectarea gurii si dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii);

v      Lichior de menta din 200 g de frunze proaspete sau 50 g de frunze uscate Ia 1 litru de alcool de 70°; se Iasa Ia macerat 14 zile, se strecoara si se amesteca cu sirop de zahar (600 g de zahar in 500 ml de apa). Se consuma cate un paharel inainte de mese in tulburari nervoase sau palpitatii Ia inima si dupa mese in indigestii si colici intestinale.

v      Ulei de menta: se iau cate 5 picaturi pe o bucata de zahar cubic sau in apa, de 4-5 on pe zi;

v      Pulbere din frunze uscate si macinate, amestecate cu miere, zahar tos sau lapte, cu actiune directa asupra mucoaselor intestinale. 

UZ EXTERN

v      Infuzie din 50-60 g de amestec din frunze de menta, marar, sunatoare si flori de musetel, in parti egale, Ia 1 litru de apa clocotita; se utilizeaza pentru tamponari pe tenurile grase, bronzate, cu pori dilatati, efectul aparand dupa cateva zile, cand porii se inchid iar tenul devine mat.

v      Tinctura din 5 ml de ulei de menta dizolvat in 95 ml de alcool concentrat, utilizata pentru frectii in calmarea durerilor reumatice, alergii alimentare si urticarie Ia oameni in varsta;

v      Macerat alcoolic din 10 g de frunze uscate si maruntite, tinute 10 zile in 100 ml de alcool de 70°; se filtreaza si se foIoseste in calmarea durerilor reumatice si de dinti, clatirea gurii si inhalatii pentru stari gripale;

v      Otet aromatic preparat din 50-60 g de frunze proaspete, macerate in 1 litru de otet din vin, timp de 20-30 zile, agitandu-se zilnic; se foloseste sub forma de comprese aplicate local pentru calmarea durerilor de stomac, in urticarie, intepaturi de insecte, scabie, psoriazis sau in inhalatii contra durerilor de cap;

v      Gargara cu infuzie din 2 lingurite de frunze uscate si maruntite Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit 15 minute, se strecoara si se foloseste pentru gargarisme, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in inflamatiile gatului.

v      Inhalatii cu 250 ml de apa clocotita in care se toarna 10-15 picaturi de ulei de menta, cu efecte in starile gripale, astm, bronsite, traheite, laringite cu raguseala si degajarea cailor respiratorii, datorita proprietatilor antiseptice si antiinflamatoare;

v      Cataplasme din frunze proaspete si oparite aplicate local, cu efecte in alinarea durerilor de cap, dureri abdominale Ia copii, reducerea umflaturilor Ia contuzii, alinarea durerilor de sani impietriti si calmarea mancarimii pielii Ia personae varstnice;

v      Bai cu infuzie din 200 g de frunze uscate Ia 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in apa din cada. Se face baie generala sau de picioare, Ia temperatura de 37°C, timp de 15-20 minute, cu efecte contra convulsiilor Ia copii, calmarea durerilor reumatice, urticarie, intaritoare in stari de debilitate, picioare obosite si umfiate, edeme de gamba. Infuzia poate fi inlocuita cu 500 g de frunze uscate si maruntite, puse intr-un saculet de panza care se agita in apa calda din cada; actiunea reconfortanta se mareste daca se adauga roinita, cimbrisor si flori de tei;

v      Ulei din 100 g de frunze puse intr-un litru de ulei de floarea soarelui; se Iasa Ia macerat 2-3 saptamani, se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise Ia culoare, fiind utilizat ca picaturi in urechi inflamate, dureri reumatice si musculare, dureri de urechi, rinite, iritatii ale cailor nazale sau Ia guturai (cate 2-3 picaturi in fiecare nari);

v      Frunze proaspete, strivite sau oparite cu care se freaca pielea cu prurit, in nevralgii, dureri de cap sau pe leziuni de scabie si intepaturi de albine sau viespi;

v      Tigarile de menta folosite pentru combaterea tabagismului cu un amestec, in parti egale, din frunze de menta, vinarita si podbal, amestecate 12 ore in apai cu miere, dupa care se usuca repede, se taie marunt si se confectioneaza tigarile. 

Alte utilizari

v      In produsele alimentare se foIoseste Ia aromatizarea unor dulciuri, bomboane, creme, produse lactate, salate, ciorbe, sosuri pentru fripturi de miel, bauturi alcoolice si nealcoolice;

v      La aromatizarea tutunului se foloseste atat ulelul eteric, cat si mentolul purificat;

v      In cosmetica se foIoseste uleiul eteric Ia aromatizarea pastelor de dinti, a apelor de gura, spume de ras, lotiuni, creme si sapunuri;

v      In produsele farmaceutice, uleiul sau mentolul sunt folositi ca agenti aromatizanti, corectori de gust, anestezice locate, carminative, antiseptice si antitusive;

v      Dezodorizant pentru incaperi prin imprimarea unui miros racoritor si in asternuturi, pentru indepartarea puricilor si a altor insecte;

v      In zootehnie, materialul ramas dupa extragerea uleiului eteric este folosit ca furaj valoros, avand 18% proteine si 40% grasimi brute;

v      In medicina veterinara se indica infuzia din 30 g de frunze uscate Ia 1 litru de apa ctocotita, avand efecte in indigestii si colici Ia cabaline si caprine sau contra sterilitatii acestora. Pentru intarcarea viteilor se da timp de 15 zile cate un pumn de menta in furaj, Ia intervae de 2 zile.